Comori vechi ale spiritului omenesc pot nutri nădejdea unei nouă înfloriri. Comori de mult îngropate în pământ vor fi scoase la lumina de popoare tinere, care stau abia în pragul istoriei. (LUCIAN BLAGA)

În Ardealul nostru se ridică, sfios, din zi în zi tot mai sus, în zare, un tânăr filosof, în viitorul căruia cred.

Este vorba de Lucian Blaga. (…)

Apariția cărții dlui L. Blaga, pentru mine, a fost o dovadă că, atunci când îi vine vremea, celula românească „rezistă” și în filosofie, cum a rezistat pe atâtea alte terenuri, și că ea își va da cu cinste partea sa la opera universală a gândirii omenești. (ONISIFOR GHIBU)

Putem afirma, fără a exagera cu nimic, că, așa cum o arată și lucrarea Cultură și cunoștință, sâmburii gândirii lui Lucian Blaga au fost importați din Occident, au fost plantați apoi în solul fertil al Patriei și, îngrijiți cu neodihna unei vieți, ne-au dăruit misterioasele roade ale grădinii sale filosofice care, cu „compartimentele” ei trilogiale (a cunoașterii, a culturii, a valorilor și cosmologică), continuă să-i uimească și astăzi pe cunoscători! (EUGENIU NISTOR)

Cuprins

Argument. Nu rezistă celula? Cu prilejul apariției cărții dlui Lucian Blaga: „Cultură și Cunoștință” de Onisifor Ghibu

Cuvânt-înainte. Lucian Blaga despre osmoza cultură-cunoaștere de Eugeniu Nistor

Scurtă biobibliografie de Horia Bădescu

Notă asupra ediției de Dorli Blaga

CULTURĂ ȘI CUNOȘTINȚĂ

Prefață

I . I deile și variabilitatea lor funcțională

II . Legea valorilor maxime

III . Problema științifică

IV . Categoriile

V . Ipoteza