Terorismul este un fenomen contemporan care are potențialul de a afecta toate domeniile de activitate socială. Evoluția mediului de securitate a adus cu sine și transformarea amenințării care îmbracă forme tot mai variate. Astfel, la ora actuală, terorismul de sorginte salafistă, o formă de manifestare a fenomenului terorist contemporan, are un caracter global, care transcende granițele de stat și continuă să devină tot mai sofisticat, mai puțin discriminant și cu un potențial letal ridicat.

Terorismul global descentralizat constituie o amenințare atât pentru forțele militare care acționează în teatrele de operații sau chiar în bazele de dislocare naționale, cât și pentru comunitățile civile și chiar pentru formele de organizare socială și politică existente. Potența și spectrul terorismului continuă să se extindă, grupările teroriste dând dovadă de ingenuitate în dezvoltarea de noi tactici, tehnici și proceduri, care fac uz de o largă varietate de tehnologii, de la cele mai simple spre cele mai avansate.

Pe tema terorismului s-a scris mult și au fost investite resurse substanțiale[1], însă realitatea mediului de securitate contemporan ne dă motive întemeiate să credem că subiectul nu se va perima în viitorul previzibil. Importanța acestui fenomen și a demersurilor de combatere a amenințării generate sunt relevate și de poziția celei mai importante alianțe politico-militare din istoria omenirii, NATO. Astfel, dincolo de acțiunile alianței, dintre care cele mai notabile sunt cele din Afganistan,[2] remarcăm și alte inițiative pe termen lung cu caracter preventiv, precum crearea Centrului de excelență al NATO pentru apărarea împotriva terorismului, inaugurat în 2005, la Ankara, Turcia, unde și România este națiune contributoare încă de la deschiderea acestuia.

De altfel, țara noastră, deși nu s-a confruntat pe teritoriul național cu evenimente majore, conștientizează, mai ales din postura de membru al NATO și a Uniunii Europene, amenințarea generată de terorismul global descentralizat. Astfel, Strategia Națională pentru Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, atestă că:

„Amenințarea teroristă manifestă un spectru acțional în continuă dinamică și diversificare, care generează riscuri persistente la adresa personalului civil și militar detașat în teatrele de operații, în conformitate cu angajamentele asumate de România la nivel euro-atlantic. În pofida tendinței descendente a atacurilor de acest tip, terorismul, îndeosebi cel de factură jihadistă, va continua să fie una dintre amenințările majore la adresa securității globale și comunitare. În România, fenomenul terorist își menține caracterul conjunctural, dependent de evoluțiile din spațiul extern. Expusă indirect, prin asociere cu NATO, UE, SUA și statele europene implicate articulat în combaterea flagelului, țara noastră rămâne o țintă de oportunitate. Acțiunile informaționale ostile radical islamiste rămân principalul factor de alimentare a proceselor de (auto)radicalizare, care a devenit unul dintre riscurile securitare semnificative în România, însă fără a atinge o anvergură de fenomen”.