Nu mi-am propus să redactez un tratat de pedagogie, domeniu care depășește competențele mele. Textele adunate în acest volum reprezintă descrieri ale experiențelor personale sau puncte de vedere care pornesc de la acestea. Sunt primul care recunoaște subiectivitatea volumului. Relevanța sa ar putea fi oferită de faptul că oferă o perspectivă din interiorul sistemului, de la „firul ierbii”. Nu reprezintă viziunea unui expert în domeniul educației, ci pe aceea a unui profesor de Istorie care și-a luat în serios elevii și care a fost atent la realitățile educaționale ale ultimilor ani. Nu va oferi axiome, nici repere, ci puncte de vedere care ar putea sta la baza unor viitoare dezbateri.

Andrei Avram