In cele douazeci si opt de capitole ale sale, volumul Contexte si texte in teoria literara reprezinta o incercare de dezambiguizare a acestui vast areal stiintific, ingloband o pleiada de termeni, curente, permutari, nume si texte, in desfasurarea lor cronologica si practica. Constienti ca privim “teoria literara” ca pe un termen generic, data fiind insemnatatea disciplinelor pe care le acopera atat diacronic, cat si sincronic, am considerat de bun augur sa impartim continutul studiului de fata in trei mari parti, secondate in a doua lui jumatate de lecturi critice care construiesc harta actuala a dezbaterilor din teritoriul teoriei literare.

      Cele trei mari parti cu dublu caracter, descriptiv si analitic, al prezentului studiu poarta, de asemenea, titluri generice. Teoria literara umanista, formalista si feminista sunt distinctii necesare in periplul nostru de la literatura ca artificiu la literatura ca stiinta de-sine-statatoare. Situand-o intre mimesis si reprezentare in Antichitatea greaca si mergand treptat spre maturizarea ideii de teorie literara in romantismul european si american, pentru ca mai apoi sa analizam notiunea de text la interfata dintre sine si subiect, volumul de fata urmareste teoria literara in cadrul eforturilor de catalogare si sistematizare venite din partea unor nume de referinta precum Aristotel, Bacon, Wordsworth, Poe, Arnold, Sklovski, Propp, Lévi-Strauss, Derrida, Kristeva si Cixous.

      Nu in ultimul rand, avand in vedere publicul in general tanar caruia i se adreseaza prezentul volum, am tinut sa introducem cititorii intr-un tip de lectura avizata a unor selectii de texte teoretice. Cele saisprezece lecturi propuse sunt furnizate de tineri cercetatori, al caror ochi format poate oferi noi perspective in materie de hermeneutica si critica literara. Astfel de texte constituie obiectul de investigatie al multora dintre catedrele de Teorie literara la nivel international, astfel ca lecturile de final ne vin in intampinare cu nume de specialisti precum Terry Eagleton, Jonathan Culler, Hans Bertens, Matei Calinescu, Derek Attridge sau Rafe McGregor, a caror competenta in aria istoricismului critic, structuralismului, feminismului si poststructuralismului este redutabila in spatiul academic actual.