Refugiul din imanent este calea spre libertate. Romanul Iuliei-Florentina Paciurea este mai degraba o expresiva si tainica calatorie inspre cunoasterea de sine, decat o carte beletristica clasica dedicata aventurii. Dincolo de titlul atragator si provocator Apa plata cu lamaie. O calatorie in Amazonia, care incita la o actiune exteriorizanta, in realitate romanul Iuliei-Florentina Paciurea este povestea alerta a tinerei jurnaliste Allison, de la un trust de presa din Seattle (SUA). Marea metropola americana, "frumoasa" ca vremea ploioasa, reprezinta contrastul vietii in ochii unei tinere jurnaliste insetate de soare si, mai ales, de o viata minunata. Intr-o lume unde viata pare perfecta, jurnalista Allison isi redescopera interiorul participand la o aventura imprevizibila tocmai in jungla amazoniana. Aici descopera ca perfectiunea nu este... perfecta.

Inca de la inceput, pe aceasta cale initiatica, tanara Allison isi descopera iubirea, pe misteriosul Tom, un barbat care imbina armonios barbatia aventurii cu tandretea. Planurile se interfereaza, iar aventura declanseaza resorturi magico-initiatice cauzate de un accident de avion, pe malul fluviului Amazon, intr-un loc unde triburile necunoscute, venite parca dintr-o istorie milenara, se intalnesc cu visele supravietuitorilor. Povestea de aventura nu este despre pataniile specifice luptei pentru supravietuire, ci scena cinematografica a intrepatrunderii dintre real si imaginar. E si o poveste legata de magic. Tatuajul lui Allison este corespondentul arhetipului unei lumi misterioase care nu vrea sa dispara odata cu civilizatia.

Bineinteles ca doar iubirea este calea si solutia autoarei, prin care vine salvarea, atat a grupului, cat mai ales a sufletului unei tinere rasfatate provenite din ploiosul Seattle. Romanul este scris alert, intr-un stil cinematografic, ce aminteste de filmul "Indiana Jones", iar autoarea ne ofera surprize la fiecare pagina. Allison se salveaza doar prin cunoasterea de sine. E drumul ce poate fi parcurs doar cu inima. Mara este personajul feminin in ochii caruia Allison isi agata toate sperantele. Este contraponderea dintre arhetip si modern, care nu se exclud, ci construiesc un esafodaj al unei lumi care nu trebuie sa uite ceea ce reprezinta. Romanul poate parea o transcriere literara a unui serial cinematografic de la o televiziune populara, dar in realitate este despre esente, nu forme, pentru ca paharul cu "apa plata cu lamaie" nu te ajuta in jungla amazoniana si nici in jungle urbana. Cele doua "jungle" se intrepatrund, iar Allison realizeaza in final aceasta si alege evadarea prin iubire in arhetip, singura cale care aduce libertatea, doar atunci cand te cunosti pe sine. Publicitatea trustului de presa si viata "perfecta" nu mai sunt de ajuns pentru Allison, care transmite cititorului, prin autoare, ca trebuie sa-si schimbe viata prin alegerea libertatii de a fi pur si simplu.