Banii atrag ca un magnet, ca un miraj, obsedeaza, strica linistea, tulbura mintile si, pentru dobandirea lor, unii nu se dau in laturi de la acte antisociale, ilegale sau, pur si simplu, ticaloase. Mila, rusinea sau frica nu mai constituie oprelisti pentru cei in care aviditatea, lacomia, dorinta de imbogatire sau aspiratiile spre varful puterii sunt mai presus de orice lege umana sau de insesi legile divine.

In dorinta de a avea (material) mai mult decat ceilalti, se fura orice si de peste tot.

A fura de la aproapele tau este un act condamnabil in opinia generala, un gest profund dezonorabil. A fura de la stat, o entitate abstracta, este o virtute in mintea multor oameni. Abstractizarea statului – statul suntem noi – este din ce in ce mai accentuata atat ca urmare a imixtiunii acestuia in viata economica si sociala, in viata si siguranta cetateanului, iar uneori si in destinele acestora, cat si datorita opozabilitatii dispozitiilor statului in raport cu interesele si doleantele individului.

Nu a fost din totdeauna asa.

Toate acestea au aparut o data cu statul si se manifesta din ce in ce mai pronuntat in zilele noastre. Pana cand? Atat timp cat statul va exista.

Multitudinea obligatiilor fiscale impuse contribuabililor prin sistemul fiscal si, mai ales, povara fiscalitatii au determinat si stimulat, in toate timpurile, ingeniozitatea acestora in a descoperi procedee si modalitati diverse de eludare a legilor fiscale, cu scopul de a plati cat mai putin din obligatiile impuse de catre stat prin sistemul de impozite, taxe si contributii.

Aceste actiuni ale contribuabililor, desfasurate in scopul protejarii unei parti cat mai mari din veniturile proprii, din calea impozitarii, si utilizand diverse forme de eludare a legislatiei fiscale, sunt regasite la toate statele lumii. In ultimii ani, actiunile de eludare sunt transferate dinspre interiorul sistemelor fiscale nationale, dincolo de frontierele statale, actiune determinata de tendintele de globalizare economica, politica si sociala.

Sustragerea de la plata obligatiilor fiscale a existat, exista si va exista. Doar formele si modalitatile de infaptuire se schimba in timp.

Frauda fiscala, concretizata in sustragerea de la plata sarcinilor fiscale, constituie forma de eludare agravanta, fiind studiata, analizata, legiferata si sanctionata ori de cate ori este depistata. In acelasi timp, reprezinta o „sursa“ de venit, deloc de neglijat, pentru administratia de stat.

Cuprins

De ce frauda fiscala?

1. Evaziunea fiscala – forma a eludarii fiscale

Repercusiunea impozitelor – forma de eludare a impozitelor

Continutul economic al evaziunii fiscale

Formele de manifestare a evaziunii fiscale

Consideratii privind evaziunea nefrauduloasa

2. Modalitati de manifestare a fraudei fiscale

3. Particularitati in manifestarea fraudei fiscale

Bancruta frauduloasa

Economia subterana

Spalarea banilor

Crima organizata

Paradisurile fiscale

Ponderea fraudei fiscale in veniturile bugetare

4. Prevenirea si combaterea fraudei fiscale

Sanctionarea fraudei fiscale

Controlul fiscal – parghie de identificare, masurare si combatere a fraudei fiscale

Valorificarea rezultatelor actiunilor de control fiscal

Infiintarea Tribunalelor fiscale si perfectionarea sistemului fiscal

Reducerea fraudei fiscale sau cresterea veniturilor bugetare?

5. Tendinte ale fraudei fiscale (2005-2006)

6. Cauzele fraudei fiscale

7. Efectele fraudei fiscale

Bibliografie