O proza scrisa cam cu voluptatea baroca si solemna, estetizant-glaciala, cu care Des Esseintes isi turna in capricii pretios-bizare fantasmele si luxurianta senzoriala. Armoniile si catifelarile onirice ale decadentei, fineturi crepusculare, denudari febrile sau hipnotice, dincolo de care se poate citi o nostalgie adamica, a timpului oprit. Exercitii de suprarealitate, feericul depliat au ralenti vizualism punctat de fervori olfactive. Si peste toate - muzica. Stiti ce inseamna citola, syrinx, chrotta, aulosul, pas-turela, carnascialeschi, museta, morra sau vihuela da mano ? (Cititi sa vedeti.) "Domnul Hugo ii dezvaluise un mare secret: profunzimea lucrurilor se naste din lirismul senin al lui Dumnezeu si patetismul tulburator al diavolului". In rest, "toata tristetea lumii se aduna in zapezi. Am iubit o fata din parul careia au cazut cinci ursi polari". DAN C. MIHAILESCU