Sa-ti aduni articolele intr-o carte este ca si cum ai cauta ziua de ieri. Ce rost are s-o revezi ? Toate luptele, sfasierile, angoasele puse pe hartie. Si in acelasi timp nimicurile, prostiile, palavrele, hazul de necaz, incerc sa nu ma risipesc de tot, sa ma interesez, sa fiu in lume, sa ma rostesc, sa fiu si eu o voce in cor, vocea care politizeaza. Dar sunt destul de antrenat pentru asta ? Am cantarul corect ? Ramane de vazut.
Volumul de fata surprinde, cu mijloacele comentariului, taraisul ultimilor ani: de la apasarea sufocanta a partidului-stat, partidul ciorilor vopsite-n rosu, pana la tot ce astazi ne amuza, ne da vagi sperante sau ne intinde nervii la maximum. Totusi, impresia mea este ca, incet-incet, iesim din tunel. Nu e o iluzie. Devenim normali.