Daca ar fi sa incercam noi a cuprinde intr-o definitie persoana copilului suferind de debilitate mintala, privindu-l, am putea afirma ca:
1. Debilul mintal este fiinta umana care a fost conceputa pe timp de furtuna, s-a nascut si s-a dezvoltat in furtuna, in suferinta.
2. Esta fiinta fericita in nefericirea ei, in durerea si suferinta ei. (C.i.p.4)
3. Debilul mintal este pregatit, gata sa stie sa-ti raspunda oricand la intrebari, fiindca nu gandeste daca raspunsul lui este corect sau nu, ci prin acest raspuns, cat de anapoda ar fi, doreste sa fie remarcat, apreciat. De aceea, va zambi fericit, pentru ca a fost solicitat, si i s-a dat onoarea de a raspunde.
4. Debilul mintal este fiinta complexa in simplicitatea ei, condamnabila in nevinovatia si neputinta ei, aroganta in modestia ei! Rareori isi contrazice un raspuns! Ceea ce a spus prima data, ramane valabil. Fiindca nu despica firul in patru, ci il priveste "en gros�" si nu "en detail�". 5. Debilul mintal este fiinta bogata in saracia ei, a toate stiutoare in naivitatea ei, fiinta frumoasa in lipsa ei de frumusete!
6. Persoana marcata prin debilitate mintala, este fiinta nesincera in sinceritatea ei, in inocenta ei, pentru ca nu inspira incredere si nu poate deveni convingatoare! Nu stie a folosi cu tactica arma minciunii si a prefacatoriei, masca sociala a perversitatii!
7. Debilul mintal este fiinta conformista in docilitatea si credulitatea ei. Ea nu are ce ascunde, fiindca nu stie a deosebi bine de rau, adevar de eroare! (Autoarea)