Jan Guillou (născut în 1944 la Södertälje, în Suedia) a devenit destul de repede un scriitor foarte popular şi o personalitate controversată a ţării sale. De foarte tânăr, a fost înscris de familie la internat; mediul violent de acolo îl marchează, iar mai târziu, când va deveni jurnalist, va denunţa sistemul de învăţământ de la internatul Solbacka. Studiază timp de doi ani dreptul, după care, în 1964, devine jurnalist. Primul său succes este chiar reportajul despre Solbacka; la câţiva ani după publicarea articolului, internatul va fi închis. În 1973, publică alături de un coleg al său, Peter Bratt, o serie de articole despre o organizaţie suedeză de spionaj care strângea informaţii despre cetăţeni, în scopuri politice. Articolele atrag atenţia şi se creează un scandal naţional cunoscut ca „afacerea IB“. Guillou şi Bratt sunt condamnaţi la 10 luni de închisoare pentru spionaj. Cinci luni mai târziu, scriitorul este eliberat, iar în 1975 publică un articol despre activitatea CIA în Suedia. Guillou debutează ca romancier în 1971, devenind aproape imediat cunoscut pentru romanele sale de spionaj şi pentru seriile de romane istorice. Pe la mijlocul anilor ’70, începe să publice seria de romane poliţiste (unsprezece volume, în total) al căror erou este Carl Hamilton, un conte suedez cu pregătire de Navy Seal şi cu foarte pronunţate convingeri de stânga, ceea ce-i face pe superiorii lui să-i dea numele de cod Le Coq Rouge. Seria de romane istorice despre Cruciade semnată de J. Guillou - Vagen till Jerusalem (Drumul spre Ierusalim), Tempelriddaren (Cavalerul Ordinului Templului) şi Riket vid vagens slut (Regatul de la capăt de drum) e una dintre cele mai cunoscute saga istorice din Suedia. În 1981 publică romanul autobiografic Ondskan (Răul), vândut în peste două milioane de exemplare numai în Suedia şi a cărui ecranizare este nominalizată în 2004 pentru Premiul Oscar. În ultimii ani, Guillou devine o personalitate mediatică foarte cunoscută, militând pentru drepturile arabilor din Irak şi prezentându-şi, de cele mai multe ori vehement, convingerile politice anti-americane.

La câteva luni după atacurile cu bombă de la metroul londonez, serviciile secrete britanice sunt în fierbere: vor primi vizita celui mai misterios om din Palestina, vechi spion şi luptător antiisraelian. Musafirul neaşteptat susţine că soseşte la Londra cu o misiune de pace. Nimeni nu mai ştie ce să creadă — duşmanul vine printre ei cu steagul alb şi, în plus, e femeie! Să se îngrijoreze şi mai mult? Occidentalii fac cea mai mare greşeală a vieţii lor dacă o cred pe cuvânt: Mouna al Husseini nu se va opri de la nimic până nu va deveni Madame Terror, cunoscută în toată lumea drept femeia care, la bordul unui submarin de război, venit direct din Rusia, va semăna prăpădul în flota americană. şi asta în direct, la Al Jazeera şi la CNN! Cartea lui Jan Guillou, scriitor suedez, celebru pentru romanele sale de spionaj, n-ar fi fost decât un alt thriller de tip James Bond dacă autorul ei nu ar fi avut o intuiţie de geniu: să mute toată povestea în tabăra celor care erau văzuţi până acum doar ca terorişti şi nimic mai mult. De data aceasta, submarinul palestinian e unul al libertăţii.