"Lucrarea îşi propune să abordeze un aspect caracteristic Hallstattului târziu, din nord-vestul Moldovei, în contextul acestei perioade de mari restructurări culturale, petrecute în tot spaţiul carpato-dunărean. Este vremea când se implică în cercetare şi izvoarele scrise care dau o nouă viziune cunoştinţelor noastre, faţă de anonimatul epocilor precedente. Suntem, după o celebră expresie în protoistorie, când nu este zi şi nici noapte. Nu o să facem totuşi apel la textele vechi din mai multe motive. Demersul nostru se va baza pe datele arheologiei.

Săpăturile arheologice, îndeosebi cele de la Cajvana au documentat cert un nou grup cultural, din Ha D, pe teritoriul României, identic cu ceea ce s-a numit, cu şapte decenii în urmă, cultura vest-podoliană. Nu am considerat necesar să-i dăm un nume după localitatea descoperirilor, care să complice nomenclatura arheologică românească şi aşa destul de încărcată. În schimb, descoperirile din nordul Basarabiei, făcute cam în aceeaşi vreme cu cele de la Cajvana, ne-au determinat să-i modificăm totuşi numele culturii, în cel de "grup podolo-moldav". Noul nume ţine cont de realitatea răspândirii sale în spaţiu, dar aminteşte şi de vechiul său nume." Mircea Ignat