Făcând trimiteri numeroase la domeniul cosmogoniei şi al meteorologiei populare, volumul Credințele țăranului român despre cer și stele poate fi considerat unul dintre studiile de referinţă ale mitologiei româneşti clasice.

Superstiţiile şi credinţe populareau explicat, în trecut, existenţa cerului, a lunii, a soarelui şi a stelelor.

Pentru țărani, cerul – de exemplu – e material și mărginit acolo unde se îmbină cu pământul. El e așternutul picioarelor lui Dumnezeu. „Cei mai înaintați însă în gândire recunosc că noi nu vedem chiar cerul, ci numai albăstrimea lui, căci el e foarte departe și desigur că e albastru. În ideile lor, cerul e „un pod” de la care în sus e lumea cerească și în jos e cea pământească.

Țăranii nu au deloc ideea sfericității Pământului și a izolării lui în spațiu, ci asupra lui credințe care reamintesc pe ale celor vechi. Astfel, pentru ei, Pământul e plan, sau, cum zic ei „întins ca fața unei mese”; și la marginile lui pământul se îmbină cu cerul.(...)

„Unii țărani cred în existența mai multor ceruri, cari, zic ei, sunt de la noi până la scaunul lui Dumnezeu; și anume nouă ceruri, tot astfel făcute ca și cerul pe care‑l vedem noi; și tocmai în cerul al noulea locuiește Dumnezeu cu îngerii Lui. Ba încă merg cu credința până acolo că la fiecare din aceste ceruri trebuie să mai fie câte un Pământ, luminat fiecare de alt soare, aceste ceruri fiind așezate fiecare pe Pământul său, ca și cel pe care‑l vedem noi deasupra noastră, pe Pământul nostru.(...)

„Poporul român a făcut din cer numai locașul lui Dumnezeu; și încolo ca concepțiune fizică e aproape la fel concepțiunea poporului român cu a celor vechi. Astfel, Anaxagora din Clazomene spunea că cerurile sunt din piatră; Anaximandru, Anximene și Eudox din Cnid îl credeau făcut dintr‑un material solid, deși nu spune anume din care. Empedocle credea că cerul era format din aer pe care focul îl făcuse ca de sticlă, transformându‑l în cristal, iar stelele erau niște focuri ieșite din pământ, cum sunt focurile emanațiunilor de gaze inflamabile, cari, după cum adaugă Xenofon, se aprind seara și se sting dimineața”.