Pornind de la ideea ca Meditatiile carteziene au ca model Geneza, asa cum este descrisa ea in Biblie, autorul incearca sa realizeze o alta interpretare a operei lui Descartes, aratind ca modelul biblic transforma Meditatiile: dintr-o modalitate de a descrie universul metafizic, ele devin o constrructie a acestui univers in coordonate noi. Prin manifestarile sale egotice cogito si dubito omul re-creaza aceasta lume, al carei centru nu mai este Dumnezeu, ci ego.