A cunoscut cele mai aspre experiente de viata, inclusiv cele ale temnitelor comuniste. Dumnezeu l-a inzestrat, insa, cu o mare rezistenta sufleteasca, din care a daruit, cu dragoste parinteasca, tuturor celor din jurul sau. Avea acea putere launtrica care vine de la Parintele Luminilor, nu de la oameni. Tot timpul vietii sale, din frageda tinerete si pana in clipa trecerii la cele vesnice, in ziua Inaltarii Sfintei Cruci, a purtat cu smerenie si cu cinste crucea Domnului Hristos. (P.F. Patriarh TEOCTIST)

In ochii nostri de occidentali, Parintele Sofian reprezinta o intreaga civilizatie duhovniceasca si religioasa, cea a sfintei Romanii. El este pentru noi chipul dulcetii si al delicatetei romanesti, atat de asemanator prin aceasta – desi atat de diferit – cu Parintele Dumitru Staniloaie, cu Parintele Benedict Ghius, cu Parintele Paulin Leca, cu Parintele Teofil de la Sambata si chiar cu Parintele Cleopa, cel atat de arzator.(Protoereu Marc-Antoine Costa de Beauregard)