„Ceea ce m-a interesat, cu precadere, in aceste eseuri (si aici imi recunosc o oarecare continuitate de perspectiva) e pozitia eului care scrie, fiinta atit sensibila, cit si lingvistica. M-am bazat indeobste pe o lectura lenta, pe o lectura din interior, favorabila nuantelor, oscilatiilor si contradictiilor, ca si momentelor forte din textele poetice avute in vedere. S-ar putea depista, in aceasta privinta, apropieri de ceea ce s-a numit critica constiintei, critica simpatetica, critica de identificare, critica imaginarului �" printre putinele moduri de lectura care s-au aplicat, cu folos si rezultate remarcabile, asupra textelor poeziei moderne.” (Dan Cristea)
„Nici o epoca nu se poate lipsi de o mica avangarda de cunoscatori de poezie, spirite independente si intr-o anume masura mai inaintate decit epoca lor sau predispuse sa asimileze mai repede ceea ce e nou.” (T.S. Eliot)