Prima parte a tratatului detaliază principiile aplicabile în materia protecţiei europene a drepturilor omului prin raportare la sistemul creat în cadrul Consiliului Europei, în care rolul central este deţinut de Convenţia europeană şi de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cât şi modul de realizare a protecţiei drepturilor fundamentale în cadrul Uniunii Europene şi în jurisprudenţa Curţii de la Luxembourg. În partea a II-a sunt reliefate diferite ipostaze de protecţie a drepturilor omului prin raportare la dreptul penal român. Sunt abordate, printre altele, problematici ca: dreptul la viaţă (inclusiv situaţia legitimei apărări în vederea protejării proprietăţii), principiile legalităţii şi neretroactivităţii legii penale cu aplecarea specială asupra interzicerii jurisprudenţei retroactive in mallam parte, protecţia vieţii private sau de familie în care o importanţă deosebită a ocupat expulzarea ori implicaţiile criminalităţii informatice în acest domeniu, libertatea de exprimare, în special în ceea ce priveşte presa sau administrarea justiţiei.
Partea a III-a a tratatului analizează protecţia europeană a drepturilor omului în cadrul procedurilor penale şi stadiul actual al legislaţiei române. Sunt astfel analizate standardele europene în materia protecţiei libertăţii persoanei, a dreptului la un proces echitabil, a vieţii private, precum şi garanţiile procedurale din dreptul intern.