Cristalizata, în prima ei forma, ca teza de doctorat, lucrarea în doua volume a lui Tudor Catineanu are o referinta bivalenta: pe de o parte se refera la structura unei anumite sinteze filosofice - aceea elaborata de catre D. D. Rosca -, dar vizeaza tacit si structura generica a oricarei sinteze filosofice, reale sau posibile. Exemplara sinteza filosofica romaneasca se deschide, prin elemente de universalitate, spre alte meridiane. Interpretarea ei are semnificatia unui act modest de reparatie, pana cand cultura noastra filosofica îsi va gasi toate modalitatile necesare pentru a se înfatisa lumii în întreaga ei bogatie si originalitate. Volumul I abordeaza o perspectiva intrinseca, perspectiva ce vizeaza sinteza ca opera de sine statatoare, relativ autonoma, pe cele trei secvente: prefigurarea, structura interna, dezvoltarea complementara. Volumul II vizeaza - prin intermediul unei perspective extrinseci - contextul global, cu seria complexa si diferentiata de paliere în care sinteza s-a constituit, precum