Tema lucrării se referă, în general, la asigurările de viaţă şi, în particular, la modul de tarifare a acestora. Tarifarea reprezintă modul de calcul al primei unui contract de asigurare cuprinzând acoperirea actuarială a riscului şi costul de gestiune al contractului. Obiectivul tarifării îl constituie determinarea primelor comerciale care trebuie să-i permită asiguratorului să facă faţă sumelor garantate şi să obţină profit. Tarifarea optimală nu se referă doar punctual la tariful optim matematic, ci cuprinde şi alte aspecte, condiţionate de profilul de risc al asiguratului (nivelul de risc asigurat), condiţiile de piaţă pe care acţioneză societatea, condiţiile prudenţiale impuse de instituţii de control (Comisia de Supraveghere a Asigurărilor), caracteristici ale consumatorilor de asigurări de viaţă ( venit, sex, vârstă preferinţă sau aversiune faţă de risc).