Mi-am imaginat cum ar fi sa zbor catre est. Mi-am reprezentat spatiul ingust al carlingii, oamenii in jachete de piele, vazandu-si de treburi in liniste. Un singur gest este indeajuns pentru a se face intelesi. Sunt numai luminile unei perechi de lampi de control, verde si albastra. Un cadran luminos. Poate stralucirea unei tigari. Pe urma, m-am gandit la spatiul urias de sub burta avionului, la cum pantecele acesta isi cauta calea prin aerul rarefiat, fara suport, neatarnat de nimic, si am inceput sa ametesc. H.M. van den Brink, Pe apa