Problema aceasta dificila, quaestio perdificilis, a suscitat numeroase dispute. Astfel autorii care au identificat sfera filosofiei cu sfera intregii cunoasteri au negat, implicit, existenta filosofiei crestine, argumentand ca ar trebui sa se admita, in acest caz, ca exista matematica crestina, fizica crestina, biologie crestina, etc. Altii cred cred ca filosofia crestina este orice conceptie filosofica compatibila cu invatatura crestina si, cand nu exista o atare combatibilitate, ar fi vorba de teologie. Bineinteles ca ambele aceste orientari trebuie privite, cum se spune, unter ublichem Vorbehalt. Astfel, in primul caz este vorba doar despre interpretarea filosofica din stiintele respective iar in al doilea, trebuie spus ca orice cunoastere care nu este compatibila crestinismului, este teologie. Ni s-a parut mai compatibila adevarului istoric explicatia lui Mircea Vulcanescu despre extrinsecism, intrinsecism si averroism, conform careia, de exemplu, tomismul este filosofie crestina extrinsecista deoarece Toma admite ca ratiunea si credinta au domenii diferite, abordate complementar. Conceptul aristotelic de proportionlitas este transformat, rafinat, de acest teolog, in proportionabilia, servindu-i spre a sustine ca intre om si Dumnezeu nu este nici un fel de raport, de relatie, ci doar asemanare. Sa retinem aceasta idee, pentru a putea intelege mai bine deosebirea dintre teologia apuseana si cea rasariteana, despre care va fi vorba, mai in amanunt, cand vom analiza spiritualitatea isihasta in ambianta ortodoxiei bizantine. Cat despre intrinsecism, in speta A. Augustin si augustinienii se sustine ca ratiunea si credinta au aceleasi domenii, abordate cu mijloace diferite; in ceea ce priveste averroismul, credinta si ratiunea sunt nu doar diferite ci si cercetate divergent.
Este curios faptul ca Dimitrie Cantemir in Descriptio Moldaviae, el, care avea ca principiu metodologic de cercetare ca lipsa izvorului, a sursei, “nici pune, nici radica lucrul”, el, care era un orientalist bine informat in cunoasterea culturii turce, persane, arabe nu transmite date certe, informatii despre isihie, rugaciune.
