"Am devenit diplomat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României la vârsta de 29 de ani, în 1964, după ce absolvisem prima serie a Cursurilor Postuniversitare de Relaţii Internaţionale de pe lângă Facultatea de Ştiinţe Juridice a Universităţii din Bucureşti, 1962-1964. De atunci şi până în mai 2006 am fost, timp de 42 de ani, în serviciul diplomatic al României, fiind în centrala MAE, la misiuni diplomatice, într-o organizaţie internaţională din sistemul ONU, sau în subordinea directă a primului ministru român. Am ocupat funcţii de execuţie, până în 1973, precum şi funcţii de conducere - director, ambasador, secretar de stat, acumulând o vastă exeperienţă diplomatică (...).

Cred sincer că este de datoria mea faţă de instituţia în care am lucrat şi faţă de cei care îmbrăţişează acum cariera diplomatică, precum şi, pe un plan mai larg, faţă de societatea românească, să împărtăţşesc această bogată şi îndelungată expertiză în diplomaţie. Am convingerea că pe lângă unele aprecieri de sinteză asupra activităţii depuse de mine în diferite etape, (...) să pot prezenta şi unele consideraţii generalizatoare care pot fi utile şi utilizabile, în mod deosebit pentru cei care astăzi sau mâine duc mai departe tradiţiile diplomaţiei româneşti.

(...) ca diplomat, ulterior, am fost întrebat de mai multe ori ce caut eu, ca fost inginer constructor, în diplomaţie? Am răspuns, de regulă, că am rămas inginer constructor, că în diplomaţie încerc să construiesc "poduri de prietenie" între ţări şi popoare! Cred în continuare, cu toată fiinţa mea, că diplomaţia are această mare chemare de a asigura liniştea, pacea şi înţelegerea între state, precum şi că are un rol deosebit de important în asigurarea unei atmosfere de calm în viaţa internaţională."