Dacă te faci poliţist, trebuie să ai inimă de piatră, îşi dă cu părerea cineva. Dar jandarmul Lituma îşi pierde cumpătul când vede cu câtă bestialitate a fost ucis tânărul Palomino Molero, din trupele de aviaţie. Cât despre locotenentul Silva, şeful lui, e topit după doña Adriana, trupeşa patroană a unui modest birt. Şi, ca şi cum toate astea nu ar fi de ajuns, ancheta conduce spre „peştii cei mai mari“, ofiţerii de la Baza aeriană, care încearcă să muşamalizeze totul.
Scrisă într-un argou cuceritor, cu un umor specific lui Vargas Llosa, care te face să înghiţi mai uşor concluziile amare, cartea lasă surprizele la urmă, atât în cazul Palomino Molero, cât şi în obsesia amoroasă a locotenentului Silva.