Din cuprins:
◊ Insemnari dintr­o casa de nebuni (Christine Lavant)
◊ Povestirea cameristei Zerline (Hermann Broch)
◊ Mexic sau Hai sa spalam putina (Catherine Aigner)
◊ Cum asa, Ohio?! (Gabriel Barylli)
◊ Piele si cer (Dimitre Dinev)

Civilizatia transforma instinctul de conservare in sentiment, dar nu reuseste sa­l rationalizeze. Intre Iubire si ierarhiile sociale, morale, mentale exista un razboi nedeclarat dar nemilos din care artistii tuturor timpurilor si­au hranit, fara sa se poata vreodata satura, inspiratia. Nenumarate povesti de iubire umplu bibliotecile lumii. Iata cinci dintre ele, doua nuvele si trei piese, unde dragostea este privita din cinci unghiuri diferite. De fiecare data, ea capata forme si straluciri surprinzatoare. Austria este tara lui Freud, a psihanalizei, a sentimentelor duse la extrem, cu efecte ravasitoare. Iubirea ca eliberare, iubirea sens al vietii si tot iubirea ca distrugere a aceleiasi vieti. Fiecare bucata literara cuprinde o poveste "unica" de iubire, o unicitate care se repeta de nenumarate ori si totusi nu dispare niciodata, asa cum stim noi toti, cei care am avut parte de ea macar o data in viata. Doi scriitori veniti din modernismul secolului trecut (Broch si Lavant) si trei autori contemporani cu noi (Aigner, Barryli si Dinev) ne atrag cu povestile lor in capcana pe care dragostea o pregateste fiecaruia, pentru ca acolo, luati de vartejul si puterea acestui sentiment, toti suntem egali: autori, personaje si cititori.

CHRISTINE LAVANT (1915 ­ 1973). Desi cunoscuta in cercurile literare inca din timpul vietii, se pare ca opera lui Lavant nu ajunge la notoriotate europeana decat abia acum, la cateva decenii de la moartea ei. Nascuta si crescuta intr­o familie modesta de mineri, isi petrece aproape intreaga viata ca tesatoare in Lavantal, o regiune din centrul Alpilor austrieci. Este cunoscuta pentru opera sa lirica si pentru proza scurta, dar adevarata glorie literara se naste abia acum, de cativa ani lucrarile sale fiind editate si reeditate, si comentate in cercuri din ce in ce mai largi.
HERMANN BROCH (1886 ­ 1951). Scriitor austriac propus pentru Premiul Nobel, cunoscut pentru romanele sale Moartea lui Virgiliu si Somnambulii. Broch apartine marii generatii de scriitori de limba germana care se impun in literatura europeana in prima jumatate a secolului al XX­lea. A scris si drame, dar a influentat generatia sa de intelecutuali prin studii de psiholgie, biografii literare si eseuri. Romanele sale sunt considerate exemple de maxima maiestrie lingvistica pe teritoriul literaturii de limba germana.
CATHERINE AIGNER. Nascuta la München in 1977 dar crescuta si educata la Salzburg, tanara autoare de teatru austriaca scrie texte de mare actualitate cu personaje extrem de bine conturate si cu o linie dramatica clara si foarte tensionata. Fie in drama, fie in comedie, are un stil si o personalitate inconfundabile care o fac sa fie una dintre marile sperante ale literaturii dramatice din Austria la inceput de secol XXI.
GABRIEL BARYLLI s­a nascut in 1957 la Viena. Este autor de piese de teatru de mare succes, regizor si actor. Este unul din autorii cu foarte multe succese de casa, iar succesul de critica si cel de public merg mana in mana. Romanul Butterbrot (Paine cu unt) este un bestseller, iar dramatizarea sa este cea mai jucata piesa din ultimii ani pe scenele de limba germana.
DIMITRE DINEV s­a nascut la Plovdiv in 1968. A emigrat in Austria in 1989. Autor austriac de origine bulgara, reuseste sa inscrie cruzimea, absurdul, violenta si sadismul in registrul firescului, al cotidianului care ne priveste pe toti si din care tragicul n­a dezertat niciodata. Autor de proza (volumul O lumina deasupra capului a fost publicat recent de Editura Rao) si teatru, Dimitre Dinev a primit pentru Piele si cer premiul Askeer (echivalentul bulgaresc al premiului UNITER). Este cunoscut pe plan european mai ales ca autor de proza, dar in Viena are deja trei piese jucate cu mare succes.