Aceastã lucrare este rezultatul studiilor efectuate în perioada 1982 -
2006, în cadrul programelor de cercetare ºtiinþificã ale laboratorului de salmoniculturã
din Institutul de Cercetãri ºi Amenajãri Silvice din Bucureºti, fiind ºi o
preocupare permanentã, personalã, privind gospodãrirea fondurilor piscicole din
apele de munte.
Cu acest prilej mulþumesc celor care, prin îndrumarea profesionalã continuã
ºi prin suportul moral, au contribuit decisiv la finalizarea acestei lucrãri.
Aceste prestigioase personalitãþi, în opinia mea, sunt : academician dr.doc. Petru
Bãnãrescu, îndrumãtorul tezei de doctorat, dr.ing. Ioan Catrina, primul meu
mentor în cercetarea ºtiinþificã la ICAS Bucureºti, profesor dr. biolog Ionel
Miron-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaºi, profesor dr. ing. Aurel Negruþiu,
Universitatea Transilvania Braºov, profesor dr. ing. Nicolae Doniþã- Universitatea
de ªtiinþe Agricole a Banatului-Timiºoara, dr.ing. Ion Viºoianu, prof. dr.
ªtefan Diaconescu - Universitatea de ªtiinþe Agronomice ºi Medicinã Veterinarã
- Bucureºti, conferenþiar dr. ing. Carmen Popa- MAPDR- Agenþia Naþionalã
pentru Pescuit ºi Acvaculturã ºi nu în ultimul rând regretatul ing. Paul Decei,
personalitate incontestabilã a salmoniculturii româneºti din ultimii 50 de ani.
Mulþumesc deasemenea colegilor de laborator, tehnician pr. Adriana
Gruia, tehnician pr. Ioan Sdrobiº, silvicultor Victoria Dobre, care mi-au acordat
sprijinul semnificativ de-a lungul timpului ºi bineînþeles colegilor din structura
RNP- ROMSILVA, fãrã de care nu putea fi conceputã aceastã lucrare.
Apreciez cã aceastã lucrare constituie o nouã punte de colaborare între
silvicultori, hidrobiologi ºi piscicultori, în virtutea complementaritãþii profesionale,
pentru optimizarea actului managerial, în contextul unor schimbari climatice
ºi unei antropizãri fãrã precedent în istoria modernã ºi contemporanã.
Ecologia, în general, ºi salmonicultura româneascã, în particular, trebuie
sã protejeze natura neafectatã încã ºi sã refacã ceea ce s-a distrus. Cu sprijinul
specialiºtilor, turiºtilor, pescarilor ºi localnicilor, se va putea realiza un echilibru
durabil în timp al ecosistemelor acvatice montane, o armonie fireascã om -
naturã.
în continuare sunt prezentate aprecieri ale unor personalitãþi din dome-
niul ecologiei, în general ºi al pisciculturii, în particular.
“ Lucrarea are ca obiect cunoaºterea în concept ecologic a potenþialului
salmonicol din zona montanã ºi submontanã a României. Evaluãrile au în vedere,
în primul rând, componenta salmonicolã în corelaþie cu fondul hidrologic, condiþiile
naturale climatice, edafice, floristice ºi faunistice din bazinele favorabile pentru
dezvoltarea speciilor de salmonizi. O mare atenþie se acordã potenþialului trofic pe
care îl oferã pâraiele, râurile ºi lacurile de munte populaþiilor de salmonizi în regim
natural, precum ºi în apele amenajate hidrotehnic.
Un element nou este cartarea întregului fond piscicol, sub raportul speciilor,
capacitãþii biogenice, calitãþii apei, poluãrii cu metale grele, pe clase de bonitate.
Interesante sunt ºi rezultatele cercetãrilor asupra lostriþei, care oferã o
temeinicã bazã ºtiinþificã pentru repopulãrile cu aceastã specie cu mare valoare
faunisticã ºi sportivã.
în ansamblu, aceastã lucrare este de fapt o monografie a bazinelor
salmonicole din România, cu soluþii pertinente de ameliorare a niºelor trofice
favorabile proliferãrii speciilor de salmonizi.
Toate cele subliniate, forma ºi conþinutul lucrãrii, originalitatea rezultatelor
expuse, precum ºi faptul cã este un unicat în domeniu, justificã publicarea
acestei lucrãri de valoare ºtiinþificã ºi practicã autenticã, ca un ghid incontestabil
pentru specialiºtii din domeniu.”
Dr.ing. Ioan CATRINA,
membru al Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice
“Lucrarea sintetizeazã rezultatele cercetãrilor proprii asupra productivitãþii
salmonicole din pâraie/râuri ºi lacuri de munte efectuate timp de 25 de ani.
Este vorba atât despre productivitatea naturalã ºi factorii care o condiþioneazã cât
ºi de influenþa anumitor activitãþi antropice asupra productivitãþii (în special
bararea apelor, despãdurirea, poluarea etc.).
în baza datelor de cercetare sa fac propuneri ºi recomandãri pertinente
pentru a menþine sau a reface productivitatea salmonicolã a apelor de munte.
Lucrarea este de mare interes pentru producþia salmonicolã care, în ultimul
timp, înregistreazã un regres tocmai din cauza nerespectãrii unui set de prevederi
minime pentru a valorifica potenþialul piscicol al apelor de munte.”
Dr. ing. Nicolae DONIþã,
membru al Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice