Lucrarea de faţă ne atrage atenţia prin mai multe din intenţiile şi împlinirile ei. Când a scris-o, Iulian Oncescu parcursese deja cel dintâi pas care defineşte o intenţie serioasă, atunci când ne referim la o cercetare onestă şi solidă. El a îngrijit şi a publicat, cum bine se ştie, tot în 2012, prima lucrare despre satul Gemenea, ce ţine de comuna Voineşti, judeţul Dâmboviţa. A introdus astfel în circuitul informaţiilor existente lucrarea învăţătorului Vasile N. Toader, care rămăsese până atunci necunoscută, aflată în stadiu de manuscris.

Cititorul iubitor de istoria unei comunităţi dâmboviţene vechi precum aceea a gemenenilor a putut astfel afla, în premieră, o serie de date privind comunitatea respectivă, rod al pasiunii şi muncii lui Vasile N. Toader, înaintaş al lui Iulian Oncescu în căutarea rădăcinilor care-i leagă pe ambii de acelaşi loc, de aceleaşi realităţi trecute. Publicarea acelor interesante Pagini de monografie a constituit însă pentru Iulian Oncescu nu doar un meritat omagiu, ci şi o datorie care ţine de buna credinţă a oricărui istoric veritabil, care se respectă pe sine, de a pune în evidenţă tot ceea ce se cunoaşte deja, pentru a deschide astfel calea cercetărilor viitoare.

în acest sens, purtat de sentimente de preţuire, şi ele mai vechi, pentru Gemenea şi gemeneni, care i-au motivat chiar o predispoziţie pentru a scrie el însuşi ceva despre trecutul satului său natal, Iulian Oncescu vine acum să ne propună o lucrare proprie de istorie a Gemenei. Observând că poate aborda o monografie de acest gen, asemenea altora de care se bucură mai multe din satele judeţului amintit, luând ca punct de plecare ceea ce ne-a lăsat Vasile N. Toader, despre care Iulian Oncescu este acum cel mai îndreptăţit să ştie şi să scrie, acesta din urmă ne propune aşadar o tratare care reevaluează şi înnoieşte subiectul aflat în discuţie. Constatăm că domnia sa reuşeşte, în aceste pagini, sub forma unor file de monografie, să ne ofere totuşi o lucrare amplă ca tematică, atingând întreaga problematică specifică oricărui astfel de demers, zugrăvind un tablou complex al trecutului mai îndepărtat şi mai recent al Gemenei.

Nu lipsesc, astfel, aspectele legate de totalitatea particularităţilor fizico-geografice care individualizează satul, în contextul general al geografiei judeţului. Când tratează istoricul aşezării, autorul înfăţişează cu iscusinţă, cronologic, curgerea mărturiilor, a momentelor trecute, a oamenilor şi a tot ceea ce evenimentele care, de la izvoare până astăzi, întregesc epopeea unei comunităţi care nu a încetat să se afirme, de-a lungul vremurilor, prin vrednicia şi meritele tuturor fiilor ei.

Autorul identifică atent ceea ce a făcut ca localitatea şi oamenii ei să fie remarcabili, în sensul propriu-zis al existenţei, în care cele mai vii argumente le găsim în esenţa ocupaţiilor lor, în neîntrerupta lucrare a bisericii şi a credinţei, a strădaniilor modernizatoare întrupate în şcolile satului şi în prezen­ţa aşezămintelor şi activităţilor culturale desfăşurate.

Graiul şi portul oamenilor, ca şi zestrea păstrată în folclorul locului sunt şi ele privite şi abordate ca „vehicule” ale istoriei şi particularităţilor vieţii gemenenilor. De asemenea, şirul familiilor care încă se înlănţuie mult mai clar aici decât în cazul altor sate din jur, mai ales la confruntarea cu galeria personalităţilor care s-au remarcat în trecutul satului, dar şi al ţării, reconstituie, în paginile cărţii, elementele definitorii ale unei identităţi locale bine conturate. Dacă punem la socoteală şi detaliile privind evoluţia instituţiilor cu care s-a dotat viata satului, autorul ne convinge că localitatea trece, în prezent, printr-un evident proces de renaştere.

într-un sens mai larg, Iulian Oncescu ne convinge însă, prin tot ceea ce aflăm, ca cititori, la lectura cărţii sale, că satul al cărui fiu încă nu uită că este, a reprezentat mereu, de peste 500 de ani, şi reprezintă şi acum o lume în sine, bogată în motive să rămână, şi de acum înainte, la fel de vie.