„Scrierea aceasta, de la sfarsitul Filocaliei grecesti si de la sfarsitul spiritualitatii bizantine — scria pr. prof. Dumitru Staniloae despre cele 92 de Capitole silogistice si foarte inalte despre unirea cu Dumnezeu si viata contemplativa ale lui Calist Catafyghiotul —, reprezinta o sinteza magnifica a intregului scris duhovnicesc de mai inainte si o culme a subtilitatii de gandire si a simtirii de intensa spiritualitate a Bizantului. Socotim scrierea ca aceasta e poate cea mai frumoasa din toate scrierile filocalice prin profunzimea teologica si prin simtirea ei inflacarata.”
Calist Catafyghiotul este probabil cel mai enigmatic si dificil dintre toti autorii filocalici, caruia i se datoreaza cea mai complexa viziune asupra vietii contemplative din intreaga mistica bizantina. Pentru a facilita accesul avizat, volumul de fata propune o dubla restituire: o noua traducere a Capitolelor calistiene datorata diac. Ioan I. Ica jr, atenta la implicatiile lor filozofice, si o ampla interpretare a acestora.
Sofia Avramova, specialista in filozofia medievala la Universitatea din Montreal, Canada, ofera prima si deocamdata singura reconstituire si interpretare a structurilor filozofice de profunzime ale gandirii mistice a lui Calist pe firul analizei relatiilor dintre Unu si intelect, a evidentierii rolului infinitului si naturii dialectice a discursului mistic. Investigatia atenta culmineaza in restituirea teoriei calistiene despre contemplare permitand cititorului sa aprecieze forta speculativa si sintetica unice ale acestui mistic bizantin aproape uitat.
O premiera remarcabila, volumul de fata este un instrument indispensabil pentru toti cei doritori de o mai profunda si exacta intelegere a dimensiunilor contemplative ignorate ale spiritualitatii Filocaliei.

CUPRINS

Introducere

I. Textul si contextul sau
1. Editiile si traducerile capitolelor lui Calist Catafyghiotul si contextul nemijlocit al Filocaliei
2. Problemele de identificare a autorului si de datare a textului
3. Contextul cultural: cateva trasaturi caracteristice ale culturii bizantine si manifestarile lor in capitolele lui Calist
4. Interesul si dificultatea textului: intrebarile pe care le starneste
5. Scopul si obiectivele studiului de fata

*

Calist Catafyghiotul, Capitolele silogistice si foarte inalte despre unirea cu Dumnezeu si viata contemplativa

*

II. Forma centuriei
1. Forma textului
1.1. Genul capitolelor in traditia bizantina; centuriile si dublul lor caracter
1.2. Diferitele tipuri de capitole in text — capitole silogistice, distinctive, exegetice si dialogice — si structura lor
1.2.1. Capitolele silogistice
1.2.2. Capitolele distinctive
1.2.3. Capitolele exegetice
1.2.4. Capitolele dialogice
1.2.5. Capitolele complexe
1.3. Planul centuriei
A. Capitole despre natura intelectului si scopul sau natural
B. Capitole despre devenirea intelectului si despre actul sau care poate depasi natura sa
C. Capitole despre unirea intelectului cu Dumnezeu
2. Corespondenta si functionarea formei in raport cu continutul centuriei
2.1. Capitolele silogistice si foarte inalte ale lui Calist Catafyghiotul
2.2. Structura centuriei: restructurare potrivit ordinii semantice
2.2.1. Structura si miscare
2.2.2. Grupurile semantice
2.2.3. Corelarea grupurilor semantice
2.2.4. Organizarea triadica a centuriei
2.2.5. Excurs: interpretarea textelor dionisiene in secolul XIV
2.3. Miscarea textului

III. Cadrul general al centuriei
1. Aspectul exortativ si aspectul speculativ al centuriei
1.1. Exortatia
1.2. Speculatia
2. Energie si sinergie: contemplarea ca o conlucrare
2.1. Actul uman
2.2. Actul divin
2.3. Conlucrarea
3. Frumosul si iubirea in cautarea filocalica
3.1. Iubirea
3.2. Obiectul filocalic: cele bune si cele frumoase
3.3. Filocalie si filozofie

IV. Tema principala: raportul intelect–Unu, nous–hen
1. Termenii raportului: intelectul si Unul
1.1. Intelectul
1.1.1. Traducerea termenului
1.1.2. Nous-ul in traditia bizantina
1.1.3. Nous-ul in centuria lui Calist Catafyghiotul
1.1.4. Intelectul — finitum capax infinitum
1.2. Unul
1.2.1. Unul filozofilor si al teologilor
1.2.2. De ce sa-l alegem ca nume divin pe Unu?
1.2.3. Unitate si infinitate in Dumnezeu
2. Raportul nous–hen: contemplarea
3. Dezvoltarea ternara a raportului contemplativ: contemplare–asemanare–unire
3.1. Asemanarea ca mediere: o traditie antica
3.2. Conotatiile termenului asemanator

V. Teoria contemplarii
1. Contemplarea naturala: abordarea pozitiva
1.1. Cum e pozitiva contemplarea naturala?
1.2. Rezultatele contemplarii naturale
1.3. Finitul si infinitul in contemplarea naturala
2. Contemplarea in asemanare: abordarea negativa
2.1. Cum e negativa contemplarea in asemanare?
2.2. Rezultatele contemplarii intelectului devenit asemenea lui Dumnezeu
2.3. Finitul si infinitul in asemanare si in contemplarea asemanarii
3. Contemplarea in unire: sinteza
3.1. Cum este aceasta contemplare o sinteza a celor precedente?
3.2. Rezultatele contemplarii in unire
3.3. Finitul si infinitul in unire