Anii 1821-1829 reprezintă o perioadă esenţială a istoriei politice şi economice a românilor. Aceasta cunoaşte germinarea unor concepţii politice, a unor idei reformatoare şi deschideri economice care vor avea darul de a scoate ţările româneşti din imobilismul secolului anterior şi de a le antrena cu din ce în ce mai multă vigoare spre modernitate. Importanţa evoluţiilor din această perioadă a fost subliniată de istorici români de marcă precum Nicolae Iorga, Andrei Oţetea, Cornelia Bodea şi mulţi alţii, în vreme ce poate cele mai preţioase pagini de istorie economică cu privire la această perioadă au fost scrise de Ştefan Zeletin. Atrăgând atenţia prin rapidele schimbări spre modernitate petrecute în această perioadă, istoriografia română a publicat o serie întreagă de colecţii şi volume de documente, instrumente fără de care cunoaşterea noastră asupra acestor transformări ar fi avut de suferit. Documente franceze, austriece, engleze, italiene, ruseşti etc. au fost cuprinse în aceste corpusuri deosebit de valoroase. Inevitabil au scăpat atenţiei istoricilor unele dintre sursele arhivistice mai greu accesibile fie datorită barierelor lingvistice, fie datorită limitărilor financiare sau de altă natură. Printre acestea, unele dintre cele mai interesante, aşa cum o arată colecţia de faţă, sunt cele suedeze. Deşi încetase a mai fi o mare putere din vara anului 1709, Regatul Suediei (care includea şi Norvegia în această perioadă) reprezenta încă o ţară respectată a Europei. Interesele sale politice în Imperiul Otoman şi la gurile Dunării, deşi nu erau majore, îi impuneau totuşi să urmărească cu atenţie evoluţiile din zonă, iar faptul că inamicul său tradiţional, Rusia, era adesea implicată în aceste evenimente o făceau cu atât mai interesată de citirea lor într-un registru adecvat. Din punct de vedere economic, Regatul suedezo-norvegian se bucura de aportul unei flote comerciale importante, fiind de înţeles dorinţa acestuia de a obţine condiţii cât mai bune în ceea ce priveşte tranzacţiile sale comerciale la Marea Neagră şi pe Dunăre. în plus, „Problema Orientală”, cu multiplele sale valenţe pe plan european, preocupa şi Stockholm-ul, aşa cum preocupa în acea perioadă toate cancelariile europene.

Toate acestea dau măsura importanţei cunoaşterii surselor arhivistice suedeze pentru istoriografia română şi internaţională, iar aportul remarcabilului istoric Veniamin Ciobanu în aducerea lor în atenţia publicului şi a specialiştilor este de nepreţuit. Dr. Veniamin Ciobanu le-a adunat cu migală şi cu competenţă în cursul multor ani de cercetare, le-a adnotat şi le-a pregătit pentru a fi receptate la adevărata lor valoare de către cititori. Publicarea acestor surse arhivistice, însoţite de aparatul critic atent redactat şi ampla introducere a autorului, va îmbogăţi cunoaşterea istoriografică cu privire la această perioadă, va încadra mai bine sau reîncadra unele evenimente şi procese istorice, va oferi noi teme de meditaţie şi noi piste de analiză pentru istoriografie, va face mai comprehensibil contextul internaţional al acestor evenimente, va aduce un aport de informaţii nepreţuit pentru analiza intereselor suedeze în sud-estul Europei şi pentru observarea percepţiilor pe care diplomaţii suedezi le aveau cu privire la români. Documentele incluse în acest volum vorbesc, de altfel, de la sine despre valoarea şi importanţa lor istoriografică.

Volumul de faţă este parte a unei colecţii dedicate „Problemei Orientale” în lumina surselor documentare suedeze (şi uneori engleze şi prusace), care a apărut cu o regularitate cum rar s-a întâmplat în istoriografia românească postdecembristă. Primul volum a văzut lumina tiparului în anul 2001, iar acum, 11 ani mai târziu, putem avem deja şansa de a lectura volumul IX iar anul viitor volumul X al colecţiei care va include şi anul 1848. Seriozitatea şi minuţiozitatea muncii de cercetare a acestui istoric se constituie într-o pildă pentru istoricii din toate generaţiile din România.

Dr. Silviu Miloiu