Apariţia şi dezvoltarea oraşului Bucureşti au determinat o evoluţie târzie a formelor de împărţire teritorială şi a toponimiei specifice. Primele forme de coagulare a comunităţilor au fost parohiile sau mahalalele, constituite în jurul bisericilor. Gruparea locuitorilor pe ocupaţii a constituit un element important, la fel ca în cazul uliţelor şi podurilor.

Marcat profund de marile demolări din ultimii ani ai perioadei comuniste, Bucureştii şi-au recăpătat, după 1989, o parte din tradiţie şi valori, inclusiv prin revenirea la unele dintre toponimele pe care le credeam pierdute.

Dacă denumirile străzilor constituie o modalitate de a cunoaşte un oraş, vă invităm să (re)descoperiţi Bucureştii aflând mai multe despre cei care au dat nume unora din străzile lui.