…omul care nu-şi iubeşte trupul îşi urâţeşte privirea, iar sufletul Iui amuţeşte, se împietreşte şi se ascunde tăcut în spatele unui trup chinuit, strivit de strălucirea artificială, de minciună.

Cum să crezi că un trup chinuit de boală, mutilat de bisturiul frumuseţii şi tinereţii înşelătoare, schimonosit de ură şi lăcomie, mai poate fi expresia fidelă a sufletului? Ca omul din faţa ta este o fiinţă liberă, independentă, stăpân pe sine?

Suntem, oare, cu toţii sclavii unor minciuni, ai unor înşelătorii planetare, pe care mintea noastră, cândva pura, ascunsă în prezent în spatele unor frici, le acceptă?

Care sunt fricile noastre? Cum am putea ajunge la cele adânc scrijelite în fiinţa noastră pură, pentru a le conştientiza mai întâi? Pentru a le descifra sensul. Pentru ca, mai apoi, să reuşim să acceptăm că ele există în lume, că ele bântuie, într-adevăr, lumea întreagă. Şi, deci şi pe tine, cel care poţi gândi la toate acestea.

Oare nu aş putea să-mi purific mintea de toate credinţele false, oare n-aş putea s-o ajut să se lepede de toate minciunile care i-au fost transmise? Cum pot face acest lucru?

Topind, una câte una, fricile, toate fricile care mi-au îmbolnăvit trupul?

în lume bântuie fricile oamenilor, neîncrederea lor unii în ceilalţi.

Oamenii şi-au pierdut iubirea, căutând-o unul la celălalt, plini de suspiciune. Lumea cu totul s-a îmbolnăvit de frici, de vină şi suspiciune. în lumea reală există mai multă ură decât iubire, dezechilibrând balanţa adevărului nostru, al tuturor.

Nu putem vorbi despre iubire acolo unde există frică, vinovăţie, furie, acolo unde suspiciunea îşi face simţită prezenţa. în schimb, orice fiinţă umană conştientă ştie ura poate fi topită în iubire. în iubirea divină universală putem topi întreaga ură planetară.

Ca individ unic, eu sunt în lume, dar nu sunt lumea. Nu sunt întreaga lume. Sunt doar o lume mai mică, mai îngustă, dar sunt o celulă a unui organism viu, uriaş - omenirea întreagă - în prezent, însă, măcinat de boală. Bolnav de sărăcie, nedreptate, ignoranţă, cruzime, ură şi moarte prin violenţă.

Dacă nu mă simt liber, dacă sunt furios, înfricoşat în propria mea existenţă, înseamnă că şi mintea mea a fost contaminată, otrăvită de frici şi, astfel, pot înţelege că doar mintea s-a îmbolnăvit, intoxicată cu minciuni, însă, o dată cu ea, s-a îmbolnăvit şi trupul.

Aşadar, mintea mea e bolnavă în prezent, de fricile pe care lumea mi le-a transmis şi mie, la fel cum le-a transmis şi celorlalţi. Dar pe care eu (şi toţi ceilalţi) le-am preluat crezând că sunt ale mele, apoi le-am lăsat să-mi controleze viaţa. Aşa încât, azi, mă confund de-a dreptul cu ele, identificându-mă cu fricile lumii întregi.

Curăţându-mi mintea de fricile care mi-au îmbolnăvit trupul, aş putea, aşadar, să mă vindec de toată suferinţa mea existenţială. Dar şi de frica şi vina care mi-au fost mie distribuite din întreg, din întregul organism uman.

Iar vindecarea mea, ca individ unic, devine o sarcină care mă onorează, îmi redă demnitatea de om, ca spirit liber. Redobândind libertatea celui care gândeşte în termenii purităţii, ai creaţiei noastre ca întreg, prin accesarea inteligenţei divine, ca sursă a iubirii de oameni, eu pot…

CUPRINS:

Introducere

Cititorilor mei, din iubirea nesfârşită a lumii
Iubirea care tace durează de la începutul şi până la sfârşitul timpurilor
Cu toţii suntem unul
Când vorbesc nu-mi asculta cuvintele, ascultă-mi tăcerea
Iubirea nu cunoaşte frica

Eşti şi ai totul chiar acum
Iubirea ca intuiţie divină
Existenţa ca destin
Am aflat ce sunt şi nu cine sunt
De ce note de jurnal

Prima zi din anul 2013 din jurnal
Despre credinţă [în Dumnezeu]
Dumnezeu există pentru că eu îl gândesc
Dumnezeu unificator se află în centrul fiinţei mele
Dumnezeu e intuiţie. A pricepe în afara înţelegerii noastre

-Frica de frică
-Sunt nimic şi nimicul e totul
-Poţi ieşi din capcana minţii tale
-Acceptarea. Acceptă ceea ce este
-Accept ceea ce este, deşi ceea ce este nu este ce ar trebui să fie

-Eu sunt acum
-Lasă-te să curgi!
-Capacitatea omului de autovindecare
-Nimeni nu poate trăi viaţa ta
-Totul este cum este

-Dacă nu poţi trăi în prezent nu poţi trăi nicăieri altundeva
-Priveşte-ţi gândurile...
-Eu ştiu că nu ştiu nimic
-Lasă-te să curgi! Fericirea vine de la sine
-Sensul născut din suferinţă
- Prezentul continuu. Eu sunt.

- Niciodată singur.
-Trupul nostru material se hrăneşte cu materie
- Şi eu am crezut că pot promova binele negând răul din lume
- Respiraţia este iubire. Iubirea este respiraţie
- Cei care oferă false mângâieri sunt falşi prieteni

- Am fost educaţi să ne fie frică....
- Nu eşti ceea ce crezi că eşti
- Iubirea comunică direct cu divinitatea tăcând
- Eliberarea de vanitatea ego-ului
- Spiritul liber, iubitor, este bunul simţ universal

- Ne naştem spirite iubitoare
- Eliberează-i pe cei dragi de iubirea ta posesivă
- Dacă doriţi să vă ajutaţi copiii, ajutaţi-vă mai întâi pe voi înşivă
- Calea de mijloc este măsura lucrurilor
- Curs despre iubire

- Semne ale ne-iubirii de sine
- Nu e nimic de iertat
- O şcoală a iubirii pentru copiii noştri
- Tu eşti iubire. Omul Iubire
- Eşti propriul tău vindecător

- Destinul care ţi se potriveşte.
- Nimic nu a fost şi nu este întâmplător
- De ce am ales să închid cabinetul
- Iubeşte ceea ce faci.
- Acasă sunt întotdeauna cu mine, oriunde
-
- Dumnezeu ne trimite semnale.de iubire
- Iubirea este sensul umanităţii noastre
- Totul este cum este deşi nimic nu e cum ar trebui să fie
- între două nopţi e lumina conştiinţei
- Renaşterea fiinţei iubitoare prin regăsirea copilului
- O ultimă clarificare pentru azi
Recunostinta