Dupa numeroase progrese si ani de cercetari, domeniul biometriei ramane la fel de interesant si se imbogateste cu fiecare noua tehnologie care apare.

Aplicatiile biometriei se regasesc atat in sectorul guvernamental, cat si in cel privat in domenii precum lupta impotriva terorismului sau combaterea fraudelor prin furtul identitatii.

Sistemele biometrice se situeaza la granita dintre om si masina si includ: suport hardware(computere, echipamente de retea), politici si proceduri aplicate, iar toate acestea la un loc trebuie sa contribuie la imbunatatirea proceselor economico-sociale in slujba carora au fost realizate.

Utilizarea pe scara din ce in ce mai larga a metodelor biometrice de identificare in lume, dar si perspectiva imediata a introducerii documentelor de identificare cu componente biometrice in Romania reprezinta principalele elemente care au condus la elaborarea prezentei cercetari. La nivel mondial aplicatiile metodelor de identificare bazare pe metode de recunoastere biometrice sunt in special in domeniile: controlului frontierelor, controlul vamal, accesul in zone securizate sau in aplicatii ale institutiilor guvernamentale sub forma bazelor de date cu amprente digitale. in Romania, exista deja cadrul legislativ pentru eliberarea pasapoartelor biometrice, dar si al altor documente, cum ar fi cartea de identitate, iar in viitor permisul auto. Utilizarea metodelor biometrice s-ar putea extinde in viitor asupra comertului electronic si mai ales a operatiunilor cu carduri bancare. in afara programelor nationale de implementarea metodelor biometrice sectorul guvernamental poate folosi astfel de metode si in alte institutii: aziluri sau penitenciare, iar in aceste cazuri metodele de recunoastere clasice se pot completa cu recunoasterea pe baza amprentei digitale, a irisului sau altele mult mai aproape de perceptia umana, cum sunt recunoasterea faciala sau a vocii.

Daca adoptarea biometriei ca parte componenta a vietii cotidiene este controversata si prezinta riscuri, folosirea acestor metode in cadru mai restrans, la nivel de institutie, respectiv metoda complementara de recunoastere este de dorit si de un real folos. Trebuie doar sa ne imaginam ce revolutie tehnologica ar insemna daca, spre exemplu computerul personal ar putea sa scrie dupa dictare in limba romana. Desi astfel de incercari exista, in special pentru limba engleza, totusi performantele unui astfel de software pot fi mult imbunatatite. Acelasi lucru putem afirma si despre recunoasterea faciala, care nu are performantele dorite din foarte multe motive legate de conditiile de mediu, de schimbarea fizionomiei fetei sau de algoritmii folositi.