Lucrarea Irinei Nastasă-Matei se distinge printr-o serie de calități incontestabile. Abordează, mai întâi, o temă originală și importantă, cea a migrației studenților români în Germania nazistă, temă care nu a mai făcut obiectul vreunei cercetări până în prezent, în ciuda interesului evident pe care îl prezintă. Demonstrează apoi o bună cunoaștere a bibliografiei (vaste) privind peregrinatio academica și folosește în mod curent o literatură publicată în patru limbi, ceea ce-i permite situarea cercetărilor proprii într-o perspectivă internațională. Nu în ultimul rând, ea se întemeiază pe exploatarea mai multor surse prea puțin cercetate până acum în istoriografia românească, în principal pe arhive germane (îndeosebi Politisches Archiv des Auswärtigen Amts) și române.

Principalul merit al lucrării este acela de a atrage atenția asupra importanței studiilor universitare în Germania nazistă pentru orientarea politică și ideologică în procesul de formare a elitelor românești în perioada 1933-1945. Autoarea situează aceste studii în contextul fenomenului mai larg al migrației academice și al studiilor în străinătate (în Occident) ale tinerilor români, îndeosebi înainte și după Primul Război Mondial. Reorientarea către Germania în anii 1930, după ce o lungă perioadă studioșii români se îndreptau cu precădere către Franța a fost, se argumentează convingător, rezultatul unui cumul de factori: facilitățile acordate de Germania pentru atragerea studenților străini și cu precădere a celor din Estul Europei pentru a recruta și pregăti astfel intelectuali influenți în țările de origine; contaminarea ideologică a mediilor studențești deja anterioară preluării puterii de către Hitler, în Germania ca și în România, propice difuzării stereotipurilor extremei drepte și, mai ales, a antisemitismului; în sfârșit, acordurile cu caracter diplomatic, interstatal, care au intervenit într-o perioadă de expansiune a influenței Germaniei în această parte a Europei, premergătoare declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial.

Mihai Dinu Gheorghiu

* * *

Lucrarea de față îmbină empirismul istoriografic tradițional cu sociologia culturii și a ideilor, dar și cu antropologia, pentru a descifra unul din mecanismele complexe a ceea ce a însemnat peregrinatio academica în perioada celui de-al Treilea Reich.

Migraţia studenţilor din România spre universităţile germane este un subiect important de studiat pentru perioada 1933-1945, în anii regimului naţional-socialist, deoarece atitudinea statului nazist faţă de aceştia s-a modificat, tinerii străini devenind o ţintă, un suport al propagandei naziste. în felul acesta, mulți dintre studenţii din România care au trecut pe la universităţile germane în această epocă s-au raportat – într-un fel sau altul – la ideologia de extremă dreaptă, unii dintre ei devenind agenți de transmitere a ideologiei extremiste. în același timp alte grupe de studenți, precum evreii – dar nu numai –, au trebuit să părăsească această filieră tradițională de educație elevată din cauza persecuțiilor pe criterii politice, ideologice sau rasiale, ceea ce va determina îndreptarea lor spre alte spații universitare.

Irina Nastasă-Matei

* * *

Irina Nastasă-Matei este cadru didactic la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Cercetările ei abordează antisemitismul, ideologiile de dreapta, politicile și transferurile culturale, relația dintre politică și mediul academic etc. A beneficiat de mai multe stagii de cercetare în Austria (Viena și Graz), Germania (Berlin, München, Freiburg i. Br. și Bonn), SUA (Washington D.C.), Franța (Paris), Israel (Beer Sheva) ș.a., cu o activă participare la conferințe, simpozioane și workshopuri în peste opt țări de pe trei continente. Este autoarea mai multor studii academice (ultima apariție: From education to politics. The students from Romania, the Nazis, the Legionnaires and the Romanian Orthodox Church, în Burkhard Olschowsky, Ingo Loose eds., Nationalsozialismus und Regionalbewusstsein im östlichen Europa, Oldenbourg, De Gruyter, 2016), iar împreună cu Laurențiu Vlad a coordonat volumul Universitate și Politică. Evoluții instituționale românești și trasee europene de formare intelectuală, secolele XIX-XXI (București, Editura Universității din București, 2014).