„Mă apucă ameţeala… ori de câte ori pătrund în haosul pe care am reuşit să-l clădesc din hârtie, în imediata mea apropiere. Dosare dolofane, pline de mărunţişurile cărora le-am acordat importanţă în diverse momente ale vieţii, se învecinează cu maldăre de ziare vechi, pline şi ele de nisipul mărunt al unor evenimente cândva epocale. Cum să alegi din noianul acesta de hârtie înnegrită lucrurile care pot rezista timpului…? Ce formă să dai vraiştei adunate în urma ta? — La aceste întrebări, şi la multe altele, am căutat să răspund transcriind şi comentând paginile şi rândurile care mi s-au părut demne de a fi salvate din pletorica mea «arhivă personală»… In toate aceste hârtii se ascunde un personaj care-mi poartă numele, dar care mă intrigă în multe privinţe. Nu voi încerca să fiu clement sau complezent cu el. Je est un autre, spunea Rimbaud, şi, dându-i perfectă dreptate, pun sub semnul acestui adevăr paginile care urmează.“ (Petre SOLOMON)