Lucrarea de faţă se situează la confluenţa dintre filosofia limbajului (vizând dimensiunea sa epistemică şi deontică) şi lingvistica aplicată (discursul politic situaţional şi modul în care categorii precum puterea, ideologia, ori imaginea publică intervin în construcţia argumentaţiei şi în receptarea ei de către un public restrâns – Camera Deputaţilor ca destinatar direct – şi un altul amplu – societatea spaniolă în general). Demersul Mioarei Angheluţă propune o abordare multiplă, care, departe de a constitui un impediment pentru avansul ştiinţific în domeniu, încurajează pe viitorii cercetători să aprofundeze subiectul, pe cât de fascinant, pe atât de complex, al discursului politic de o anumită factură (actul de învestire la conducerea guvernului prin care viitorul prim-ministru solicită încrederea celorlalte forţe politice reprezentate în parlament şi se angajează la îndeplinirea unui program) şi cu anumite trăsături prestabilite (autoarea demonstrează că cele 11 discursuri de învestire aparţinând celor 6 şefi de guvern ai democraţiei spaniole post dictatoriale (1979-2011) îndeplinesc o serie de canoane comune tuturor).

(Conf. dr. Cătălina Iliescu Gheorghiu)