Tragedia si suferintele omului Mihai Eminescu. Ultimii sase ani din viata - Gavril Cornutiu ... vă rog să reţineţi că nu folosesc termenul de debut al bolii, care are un alt sens, ci pe cel de intrare în boală. Pentru a continua, invoc un adevăr universal. Orice rezistenţă are o limită. Sub o presiune suficient de mare şi cremenea se zdrobeşte. La o temperatură suficient de mare orice piatră poate „fierbe“. Indiferent cât de gros ar fi cablul de oţel există o forţă de tracţiune de la care, în sus, cablul se rupe. Legea limitei rezistenţei este universală. Această lege este valabilă şi în cazul omului. Fiecare ne naştem cu o rezistenţă individuală specifică, dependentă de factori moşteniţi şi de „condiţiile de utilizare“ a ceea ce am primit în scutece. Această rezistenţă se referă la oboseală fizică, la stresuri, la orice fel de mizerii trupeşti, la toxice, la neodihnă, etc... la condiţiile negative pe care existenţa ţi le poate oferi. în general firile sensibile şi firile artistice sunt mai puţin rezistente. Cultivarea prin profesie, activităţi, hobiuri, etc... prin antrenarea sensibilităţii, duce la scăderea rezistenţei în discuţie. Când această rezistenţă cedează, încep o serie de posibile boli somatice, sau suferinţe psihice, în funcţie de dosarul de vulnerabilităţi (slăbiciuni) a cazului. Psihiatria a catalogat până acum, după înfrângerea rezistenţei personale, suferinţe la toate nivelele de intensitate psihopatologică, de la nivelul minim nevrotic: neurastenie în diverse forme, depresie de... ............... ... cu cât dosarul de vulnerabilităţi e mai complex, iar agresiunile (presiunile) mai multiple, cu atât rezultatul final este un aspect clinic mai atipic, mai ieşit din tiparele diagnostice obişnuite, creând dificultăţi şi confuzii diagnostice. Când factorii agresori sunt oboseala (epuizarea creierului), plus consumul de substanţe licite (cafea, alcool, tutun), prin cronicitate se produce o afectare de structură nemacroscopicâ a creierului. Dacă acestei afectări a creierului i se adaugă factori stresanţi: zbucium emoţional, nesiguranţă, deziluzii, combinaţia poate deveni psihopatologic explozivă, căpătând conţinut psihotic. Psihoza înseamnă, laic vorbind, ruperea de realitate... DIN CUPRINS: I. Justificare II. Precizări preliminarii III. Metoda IV. Semnificaţia medical psihiatrică a operei V. Mitul Eminescu VI. Personalitatea premorbidă a lui Mihai Eminescu VII. Intrarea în boală A. Cine şi cum păşea pe cărarea bolii? VIII. Precizări preliminarii referitoare la analiza suferinţelor finale ale lui Eminescu IX. Simptomatologia psihiatrică - informaţii existente A. Simptomatologia de la prima internare B. Simptomatologia interepisodică şi la cea de la a doua internare C. Simptomatologia psihiatrică interepisodică şi la cea de a treia internare D. In privinţa ultimei internări X. Concluzii Bibliografie