Daca asa cum spuneau anticii, atat de dragi celor doi "fiecare este fauritorul sortii sale", cu atat mai firesc ni se pare ca fiecare sa-si poata fi plasmuitorul propriului portret bun sau rau, verosimil sau mincinos, atragator sau detestabil, dumnezeiesc sau satanic. mai ales ca, indiferent cum ar fi acesta, plateste fiecare pentru el inca din timpul vietii, avertizeaza neasemuita Heloise din proprie experienta desigur.[...]

Faptul ca in cimitirul Lachaise Heloise si Abelard sun impreuna e inca o confirmare a "prea inteleptei" cum ca exista ceva "dincolo de randuiala epistolelor". Augustinianul "exista in noi ceva mai adanc decat noi insine" isi gaseste fireasca implinire.

DAN NEGRESCU