Aplicarea creatoare de cãtre Jung a experimentelor de asociație a constituit o parte a investigației de pionierat efectuate la începutul acestui secol la Burghölzli din Zürich, sub egida riguroasã a lui Eugen Bleuler. Cercetãrile lui Freud, deși cunoscute pe atunci, dar încã recunoscute cu greu, au fost avute în vedere în mod evident de cãtre Jung când a examinat comportamentul aparent derutant al asociațiilor. În loc sã-l dea la o parte și sã-l priveascã drept o simplã abatere sau ca pe „o lipsã de reacție", el a aplicat asupra acestui comportament metoda interpretãrii și a formulat „teoria complexelor". Astfel a salvat metoda asociațiilor de „pedanteria științificã… și i-a redat vitalitatea și interesul pentru viața realã". Studiile din acest volum au reprezentat la vremea lor un progres revoluționar în folosirea tehnicilor experimentale.

„În 1903 am recitit Interpretarea viselor a lui Freud. Ceea ce mă interesa înainte de toate era utilizarea conceptului de «mecanism de refulare». Întâlnisem frecvent refulările în experimentele mele cu asociațiile de cuvinte: la anumite cuvinte-stimul, pacienții fie nu găseau niciun răspuns asociativ, fie mi-l dădeau după un timp de reacție considerabil prelungit. O astfel de perturbare survenea când cuvântul-stimul atingea o durere sufletească sau un conflict psihic, de care pacienții nu erau conștienți." - C.G. Jung, Amintiri, vise, reflecții

„Experimentul asociațiilor ne arată complexele ideatice ale pacientului. În multe cazuri, acesta încearcă, pe orice căi, să nege existența complexului sau măcar să o minimalizeze. Întrucât, din punct de vedere terapeutic este important să-l determinăm pe pacient să se autocunoască, să-şi cunoască propriile complexe, trebuie să ținem cont de această circumstanță şi, prin urmare, să procedăm cu prudență şi tact." - C.G. Jung, Cercetări experimentale


CUPRINS

Prefața îngrijitorilor ediției germane
I. STUDII DE DIAGNOSTIC AL ASOCIAȚIILOR

I. CERCETĂRI EXPERIMENTALE REFERITOARE LA ASOCIAȚIILE OAMENILOR SĂNĂTOȘI. În colaborare cu Franz Riklin
II. ANALIZA ASOCIAȚIILOR UNUI EPILEPTIC
III. DESPRE COMPORTAMENTUL TIMPILOR DE REACȚIE ÎN EXPERIMENTUL ASOCIAȚIILOR
IV. OBSERVAȚII EXPERIMENTALE ASUPRA FACULTĂȚII MEMORIE
V. PSIHANALIZA ȘI EXPERIMENTUL ASOCIAȚIILOR
VI. DIAGNOSTICUL PSIHOLOGIC AL „STĂRII DE FAPT“
VII. ASOCIAȚIA, VISUL ȘI SIMPTOMUL ISTERIC
VIII. SEMNIFICAȚIA PSIHOPATOLOGICĂ A EXPERIMENTULUI ASOCIAȚIILOR
IX. DESPRE PERTURBĂRILE DE REPRODUCERE ÎN EXPERIMENTUL ASOCIAȚIILOR
X. METODA ASOCIAȚIILOR
XI. CONSTELAȚIA FAMILIALĂ

II. CERCETĂRI PSIHOFIZICE
XII. DESPRE EFECTELE PSIHOFIZICE SECUNDARE ÎN EXPERIMENTUL ASOCIAȚIILOR
XIII. CERCETĂRI PSIHOFIZICE CU GALVANOMETRUL ȘI PNEUMOGRAFUL LA OAMENII NORMALI ȘI LA BOLNAVII PSIHIC. De Frederick Peterson și C.G. Jung
XIV. ALTE CERCETĂRI DESPRE FENOMENUL GALVANIC, DESPRE PNEUMOGRAFE ȘI RESPIRAȚIE LA OAMENII NORMALI ȘI LA BOLNAVII PSIHIC. De Charles Ricksher și C.G. Jung

III. APENDICE
XV. DATE STATISTICE DESPRE RECRUTARE
XVI. NOI ASPECTE DE PSIHOLOGIE JUDICIARĂ. O contribuție la metoda diagnosticului psihologic al „stării de fapt
XVII. METODELE DE CERCETARE PSIHOLOGICĂ UTILIZATE LA CLINICA DE PSIHIATRIE DIN ZÜRICH
XVIII. O SCURTĂ PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA TEORIEI COMPLEXELOR
XIX. DESPRE DIAGNOSTICUL PSIHOLOGIC AL „STĂRII DE FAPT“. Experimentul dovedirii „stării de fapt“ din procesul Näf de la Curtea cu juri
ANEXĂ Bibliografie
Indice de nume
Indice de termeni