S-au implinit 10 ani de la aderarea Romaniei la UE, dar procesul specific de aculturatie juridica este inca departe de a se fi finalizat. Orientarea schimbarii si evolutiei sistemului social nu revine doar legislativului, ci implica, deopotriva, toti participantii la relatiile individuale si colective de munca.

Nu poate fi contestata valoarea pe care o au principiile si regulile dezvoltate la nivel european in plan normativ si precizate, pe parcursul a mai mult de jumatate de secol, intr-o foarte interesanta jurisprudenta a Curtii Europene de Justitie. Indiscutabila este si importanta acestora pentru sansa Romaniei de a se racorda profund la un sistem axiologic pe care il consideram, nu doar declarativ, ca fiind referential.

Paradigma sociala europeana, in mod cert mai ampla decat poate rezulta dintr-o lucrare, este identificata prioritar prin intermediul jurisprudentei CJUE, cea care da substanta si reflecta anvergura si eficacitatea reglementarilor supranationale.

In lumina acestor considerente, lucrarea isi propune, in primul rand, sa prezinte textele principalelor directive integrand clarificarile jurisprudentiale intervenite pe parcursul timpului. Sintetizarea bogatei jurisprudente a CJUE ar trebui sa conduca la o mai facila si mai riguroasa intelegere a diferitelor institutii juridice de dreptul muncii.

In al doilea rand, studiul releva critic modalitatea de transpunere a directivelor in dreptul national si masura conformitatii acestuia cu standardele normative si principiile jurisprudentiale europene.