Volumul al patrulea din Colecția Studia Academica pune la îndemâna cititorilor referatele științifice susținute în cadrul Simpozionului național Tradiție și noutate în cultura și spiritualitatea epocii brâncovenești, organizat de către Arhiepiscopia Râmnicului în cadrul Centrului de Studii Brâncoveneşti de la Mănăstirea Hurezi, sub coordonarea ÎPS Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, în zilele de 4 și 5 septembrie 2015.
Epoca brâncovenească s‑a caracterizat prin străduințe depuse în această direcție. Brâncoveanu a pus temei Academiei domnești în 1693 și tot el a fost cel dintâi sprijinitor al tiparului care a luat un apreciabil avânt. Chiar dacă el n‑a ajuns, ca unchiul său, stolnicul, să culeagă învățătura la Padova, l‑a avut pe acesta în preajma sa și prin actele sale a dezvăluit că și cultura, ca și arta, reprezenta o componentă de seamă a existenței sale. Aș vrea să mă mai opresc asupra străduinței domnitorului pentru a se pregăti în viitor un alt destin țării și neamului său. El a fost neîndoielnic conștient de unitatea românilor. Politica sa matrimonială în privința urmașilor săi demonstrează cu prisosință aspirațiile sale și spre Moldova, iar atenția dată Transilvaniei, unde și‑a achiziționat proprietăți și a ctitorit este și ea edificatoare. El gândea românește, ca și contemporanii săi, Cantacuzino stolnicul, ori Dimitrie Cantemir. Dar învățătoare este și activitatea sa strălucită pe plan extern. Serviciile sale de cancelarie și relații externe, inclusiv translatorii, trimișii și emisarii săi dincolo de hotare, corespondența sa diplomatică, dezvăluie o dominantă a domniei sale, dar și o viziune a domnitorului asupra drumului ce trebuia urmat și a nădejdiilor sale. Este însă și o învățătură transmisă dincolo de veac a însemnătății pentru orice stat a politicii din afară. Sfânt și domnitor, Constantin Brâncoveanu continuă a fi cu noi, a ne sfătui și a ne dojeni, a ne da învățăturile sale, a ne îndruma pe drumurile atât de grele pe care ne‑a dus cursul istoriei noastre, a ne îndemna a nu uita ceea ce suntem și mai ales ceea ce datorăm neamului nostru și nici a uita vreodată neînfricata jertfă a acestui domnitor și a fiilor săi!, subliniază Academicianul Prof. Univ. Dr. Dan Berindei, în studiul său.

Pe lângă studiile celor doi semnatari amintiți, volumul cuprinde și studii semnate de către renumitul publicist Dinu Săraru, membru fondator al Academiei Oamenilor de Știință din România, Pr. Dr. Florin Șerbănescu, Consilier patriarhal, Dr. Ioana Iancovescu, Arhim. Dr. Policarp Chițulescu, Consilier patriarhal și Director al Bibliotecii Sfântului Sinod, Lect. Dr. Ion Marian Croitoru, Pr. Prof. Univ. Dr. Nicolae Chifăr, Prof. Univ. Dr. Mihaela Palade, Dr. Florin Epure, Dr. Gheorghe Mănucu-Adameșteanu