Premisa volumului poate fi cristalizată în câteva cuvinte simple: marile idei (unele, decis pozitive, altele, mai curând ambigue, iar altele, de-a dreptul negative) în jurul cărora s-a consumat, până în prezent, o parte covârşitoare din energia intelectuală a umanităţii sunt construite în bună măsură ca să disimuleze temeri dintre cele mai diverse. În această carte, discursul critic se axează asupra câtorva dintre aceste idei majore, aşa cum sunt ele subîntinse, corespunzător, de către o frică principală convertită prin chiar acest lucru într-un motor al progresului, al evoluţiei intelectuale. Astfel, religia este citită prin optica unei frici de autonomie, etica, prin grila unei frici de anarhie, inegalitatea de gen (concept cvasiunanim cultivat şi acceptat milenii de-a rândul şi curent încă în poziţionări religioase chiar şi astăzi), prin optica unei frici de competiţie, patriotismul, prin grila unei frici de alteritate, munca, prin optica unei frici de gratuitate şi cultura, prin grila unei frici de uitare.