Lucrarea se doreste a fi o modesta contributie la reliefarea contributiei filosofilor romani ai dreptului, la dezvoltarea de ansamblu a filosofiei dreptului, de evidentiere a faptului ca, alaturi de alti ganditori ai lumii, si reprezentantii nostri au fost preocupati de studierea, aprofundarea si elaborarea unor conceptii in materie care sa ajute la intelegerea, la explicitarea uneia dintre cele mai importante dimensiuni sociale: dimensiunea normativa (fenomenul juridic).

Am ales ca tema pentru cercetarea mea doctorala una specifica filosofiei dreptului. De ce? Pentru ca am ajuns, cred, sa inteleg mecanismele de ordin interior, legitatile care guverneaza „stiinta primelor principii ale dreptului”. In ce masura am reusit, vom vedea. Mai important decat atat este preocuparea, pe mai departe, de a aprofunda noi si noi directii de cercetare incidente domeniului, facand – la fel ca si alti impatimiti ai filosofiei – o pledoarie sincera pentru aceasta.

Lucrarea de fata este structurata pe mai multe capitole. Primul, „Repere ale filosofiei dreptului in Romania”, isi propune sa prezinte inceputurile aparitiei si, ulterior, dezvoltarii filonului filosofico-juridic in Romania. In Romania, inceputurile Filosofiei dreptului coincid cu desteptarea sentimentului national unitar, intemeiat pe ideea originii romane a natiunii, idee exprimata cu putere si mandrie de cronicarii secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea, parte dintre ei, adevarati filosofi ai dreptului public.

Intre primele contributii in domeniul filosofiei dreptului trebuie mentionata traducerea lui Samuil Micu (dupa Baumeister) intitulata „Ethica si dreptul firii”. Perioada interbelica a adus o tot mai accentuata afirmare a preocuparilor inchinate filosofiei juridice in Romania. Dintre filosofii consacrati ai perioadei nu-i putem omite pe George Draganescu (Introducere la studiul Dreptului Civil Comparat), Ioan Petrovici – un alt cunoscut autor al vremii (Introducere in metafizica, Viata si opera lui Kant, Studii istorico-filosofice), Dumitru Draghicescu, Petre P. Negulescu – autor al unor remarcabile monografii asupra vietii partidelor politice si asupra evolutiei culturii, Traian Ionascu – profesor la Facultatea de Drept din Iasi (Introducere in studiul dreptului), Octavian Ionescu – care are majore contributii in domeniu, Petre Pandrea, care si-a adus contributia la dezvoltarea filosofiei dreptului, in special prin lucrarea „Doctrina moderna a pedepsei, Alexandru Vallimarescu, Eugeniu Sperantia si Mircea Djuvara, despre a caror contributie vom scrie detaliat in urmatorul capitol.

Cel de-al doilea capitol al lucrarii este rezervat prezentarii celor mai ilustre nume de filosofi ai dreptului din Romania, in ordine cronologica: Dumitru Draghicescu, Mircea Djuvara, Eugeniu Sperantia, Traian Ionascu, Octavian Ionescu, Petre Pandrea. Contributii semnificative la dezvoltarea filonului filosofico-juridic au avut si Mircea Manolescu, indeosebi prin lucrarea „Arta avocatului”, precum si Anita Naschitz, licentiata in filozofie si drept, cu remarcabile contributii in domeniul metodologiei, axiologiei, ontologiei si epistemologiei juridice.

Parte a acestui capitol este rezervata prezentarii unora dintre autorii contem¬porani care au preocupari si au scris in acest domeniu: Nicolae Popa, Sofia Popescu, Ion Craiovan si Mihai Badescu.
Capitolul central al tezei de doctorat, nucleul acesteia, il formeaza analizarea si prezentarea principalelor fundamente ale filosofiei romanesti a dreptului. Pe rand, sunt analizate:

• ce este dreptul?
• Enciclopedia dreptului vs. Filosofia dreptului;
• norma si normativitate;
• formarea normei de drept;
• trasaturile esentiale ale dreptului;
• raportul dintre drept, morala, religie;
• relatia drept obiectiv - drept subiectiv;
• ideea de justitie in filosofia dreptului;
• raportul dintre individ si mediul social;
• doctrina filosofico-juridica a pedepsei;
• dreptul pozitiv nedrept.

La fiecare dintre aceste aspecte centrale ale oricarei filosofii a dreptului, in afara de prezentarea conceptiei de autoritate a fiecarui autor analizat, mi-am propus sa adaug, intr-o incercare de sinteza de ordin superior, propria-mi conceptie (opinie, punct de vedere) incidenta domeniului/subdomeniului adus in dezbatere.

De altfel, acesta a fost si scopul intregului demers stiintific: relevarea celor mai pretioase contributii ale filosofilor romani ai dreptului, in special din epoca interbelica, dar si postbelica, la dezvoltarea filosofiei dreptului. Departe de a fi o abordare exhaustiva, incercarea de fata are meritul de a se fi conturat pe studierea unor reprezentative lucrari de specialitate, de referinta pentru doctrina filosofico-juridica romaneasca si nu numai.