A fost crescut de natură pentru poezie şi într‑adevăr a trăit numai pentru ea. A privit întreaga viaţă prin prisma acestei poezii, căreia a ştiut să‑i dăruiască totul, deşi n‑a primit în schimb decât satisfacţia drumului spre împlinire. Din lumea stepelor sale dragi, a cules cele mai caracteristice flori şi sentimente ale oamenilor din ţinuturile natale şi le‑a îmbrăcat în haina curată, nepieritoare, a poeziei. Uneori, lucrurile pe care le‑a adunat în suflet, care i s‑au furişat acolo, poate împotriva voinţei şi a dorinţei lui, erau dureroase, triste, singure ca un cer acoperit de ceţurile unui septembrie rusesc. Aşa le‑a turnat în poezie, aşa le‑a transmis posterităţii. A adus însă din lumea lui esenţele, cele mai puternice, şi prin aceasta a îmbogăţit universul poeziei ruse cu imagini şi idei de o rară şi delicată prospeţime. (Ștefan Bitan)

* * *

Ștefan Bitan (n. 11 ianuarie 1929, Sălsig, judeţul Maramureş). Critic şi istoric literar. Facultatea de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1953). Doctorat cu teza Esenin şi lirica europeană (1969). A fost profesor de literatură universală şi comparată al Facultăţii de Filologie (Litere) a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Redactor la Tribuna (1957-1963). Profesor la Catedra de Limbă şi Civilizaţie Românească a Facultăţii de Litere a Universităţii din Lisabona (1975-1980). Debut absolut în Almanahul literar, 1954. Critică şi istorie literară: Serghei Esenin, monografie, 1969 (ediţia a doua, 1996); Labiş. Albatrosul ucis, eseu monografic, 1970. A semnat o Istorie a literaturii universale. Sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, care a apărut la Editura Universităţii „Babeş-Bolyai”, în anul 1971. De asemenea, e prezent în diverse volume colective şi antologii. Traduceri: Manuel Alegre, Ţ ar ă de april, 1995; José Augusto Seabra, Gramatică greacă, 1999; Serghei Esenin, Ultimele poezii, cu un Cuvânt înainte de Ştefan Bitan, 2006; Fernando Pessoa, Mensagem/Mesaj, 2007. Colaborează cu versuri, eseuri şi traduceri din engleză, franceză, rusă, spaniolă, portugheză la reviste precum Tribuna, Steaua, România literară, Contemporanul, Familia, Cronica, Scrisul bănăţean etc. Despre opera sa au scris, printre alţii, Zaharia Sângeorzan, Mihai Ungheanu, Laurenţiu Ulici, Mircea Iorgulescu.