Asociația „Vechiul Cluj” se află în fața unui nou demers dus la bun sfârșit, un nou volum dedicat Clujului, orașul pe care îl iubim cu toții atât de mult. Astfel, ne bucurăm că am reușit să scoatem încă un volum, al patrulea, din seria noastră, „Povești despre Cluj”, și în acest an, al Centenarului Marii Uniri. Deși am dorit inițial să fie un volum dedicat doar Centenarului și evenimentelor acelei perioade istorice, am reușit să includem și texte care tratează alte epoci istorice, astfel încât informația din carte să fie cât mai diversă, să acopere cât mai multe teme, fără să plictisească, și să nu fie repetitivă. Credem că am reușit în demersul nostru. (Sebastian-Iacob Moga)

* * *

Istoricul Dan Falcan îl descrie pe Iuliu Maniu într-un interviu acordat site-ului adevărul.ro ca fiind „un politician total atipic pentru români, fiindcă era un tip foarte moral”. El „nu fura”. Istoricul își amintește că în anii '60, copil fiind, ajungea cu bunicii în unele sate din jurul Aradului, unde prin casele oamenilor descoperea câte o fotografie îngălbenită cu Iuliu Maniu. „Eu eram mic, întrebam cine e. Și mi se spunea cu mult respect: E domnul président, e domnul Maniu. Oamenii păstrau încă amintirea lui. În Ardeal, dacă țăranii erau întrebați ce politică fac, aceștia răspundeau că ei nu fac politică și că ei votează cu Maniu. Pentru ei Maniu era principalul realizator al unirii Transilvaniei cu România”, spune istoricul Dan Falcan. (Tia Sîrca)

* * *

Orașul european, ca excepție de la o lume feudală tot mai închistată în cutume și norme juridice de multe ori preferențiale, respiră libertate, zămislind și răspândind pe continent germenii modernismului. Ca expresie a prosperității economice, generate de un comerț înfloritor, dinamizată de o paletă largă de meșteșuguri și impulsionată de o cultură inspirată mereu din modelele civilizației antice, comunitățile urbane se dezvoltă cantitativ și calitativ, desigur, în lipsa unor factori perturbatori precum războaie, foamete, cutremure, inundații, incendii, dar mai ales epidemii. Documentele medievale, relatările cronicarilor sau alte tipuri de izvoare conturează ideea că și Clujul se încadra, în linii mari, în asemenea paradigme. Spre sfârșitul secolului al XVI-lea populația orașului, considerat Cheia întregii Transilvanii, era destul de numeroasă, astfel încât vechile ziduri de incintă devin practic neîncăpătoare. (Gabriel-Virgil Rusu)

Cuprins

Sebastian-Iacob Moga: Prefață
Tudor Sălăgean: Matia Corvin și Clujul. Cronica legăturilor regelui cu orașul său natal
Lukács József: Galeotto Marzio despre regele Matia Corvin
Mihai-Florin Hasan: Un primar clujean cu un destin nefericit: Ambrozie Croitorul († 1510)
Gabriel-Virgil Rusu: Clujul și „Moartea neagră”. Despre epidemiile de ciumă ce au afectat orașul în secolele XVI-XVII
Vladimir-Alexandru Bogosavlievici: Universitatea clujeană „Babeș-Bolyai”. Scurt istoric
Claudiu Gabriel Enache: Primele trei biserici românești din Cluj
Vasile Lechințan: Clujul și Marea Unire. Noi documente inedite. Cronologie
Tia Sîrca: Cinci locuri din Cluj care amintesc de Iuliu Maniu
Ioan Ciorca: Personalitățile Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, în Cimitirul Central din Cluj-Napoca
Roxana Croitoru: 100 de ani la Teatrul Național din Cluj-Napoca. Istoric
Bogdan Stanciu: Abraham Wald, un clujean care a revoluționat statistica la New York
Mihai Armanca: Victoria Cluj, echipa mănăștureană născută din mândrie locală, distrusă de presiunea administrației locale
Dan Clinci: H33 este un loc! Un foarte viu „este”, între un „a fost” și un „va fi”
Tiberiu Fărcaș: Casa Libertății Religioase, cea mai nouă atracție turistică a Clujului