Aşa cum v-am obişnuit în fiecare an, vă punem la dispoziție cea mai performantă revistă de actualitate juridică, realizată la standarde înalte după modelul revistelor de specialitate din străinătate, coordonată de un colegiu ştiințific şi redacțional de excepție, susținută de autori prestigioşi care provin atât din mediul academic, dar mai ales al practicii juridice, indexată în trei baze de date internaționale şi disponibilă şi în format online în Biblioteca juridico-economică online Legalis.ro.

Revista este indexată în baze de date internaționale (BDI)

• CEEOL - Central and Eastern European Online Library
• HeinOnline - Legal Research Database
• EBSCO - EBSCOhost Online Research Databases

Numărul din luna noiembrie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanță juridică.

Editorialul din acest număr este semnat de avocat Romeo Cosma, fondatorul Avocatura.com, care face o prezentare a platformei online prin care avocații pot acorda consultații video. Luna noiembrie a adus Avocatura.com la un moment de cotitură în activitatea din ultimii mai bine de 15 ani de existență, întrucât a însemnat punerea în practică a unui gând mai vechi, și anume transformarea într-o platformă de business pentru avocați. Astfel, de acum înainte, avocații pot acorda consultații online clienților prin intermediul Avocatura.com, fie că vorbim de consultații video, fie că sunt consultații audio și mai mult decât atât își pot gestiona mai ușor activitatea profesională cu ajutorul unui program software.

În cadrul rubricii Curier legislativ realizată de drd. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1 - 31 octombrie 2018, inclusiv decizii de admitere ale Curții Constituționale, Înaltei Curți de Casație şi Justiție şi ale Curții Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României.

Rubricile de Actualitate europeană şi Actualitate internațională corespunzătoare lunii octombrie 2018 aduc în prim plan principalele activități de la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, dar şi evenimentele de interes internațional. Cele două rubrici sunt semnate de drd. Oana Dimitriu, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.

Practică judiciară neunitară

Rubrica este dedicată practicii judiciare neunitare cuprinde soluții ce ilustrează apariția unei jurisprudențe neunitare cu privire la o problemă de drept de actualitate fie prin aceea că priveşte interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durată, ceea ce face ca practica neunitară să se manifeste într-o perioadă mai mare de timp, fie pentru că priveşte o normă cu implicații imediate asupra unui număr mare de raporturi juridice, chiar dacă într-o perioadă limitată de timp. În acest număr judecător drd. Mihail Stănescu-Sas analizează Prescripția extinctivă a dreptului la acțiunea pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajatorul obligat printr-un act de control să acționeze pentru recuperarea prejudiciului.

Dreptul afacerilor

Articolul Contract de franciză. Transfer de active. Operațiune de concentrare, semnat de avocat dr. Mihaela Mocanu, propune o analiză a Deciziei Comisiei din 26 iunie 1997 în cazul Blokker/Toys 'R' Us. Cu totul particular în această speță este independența pe care francizatul Blokker o dobândește ca urmare a încheierii acordului de franciză.

Drept privat

Articolul Recepția prezumată a lucrărilor în contractele de antrepriză, semnat de avocat drd. Andreea-Cristina Secu. Verificarea şi recepția lucrării în materia contractului de antrepriză sunt nu doar prerogative, ci şi îndatoriri ale beneficiarului care răspund exigențelor de corectitudine şi solidarism contractual, ambele subsumate principiului general al bunei-credințe. Problema recepției lucrării se înscrie şi într-o optică mai generală legată de asigurarea predictibilității şi securității mediului de afaceri, unde obligațiile de plată sunt interconectate şi unde întârzierile la plată şi lipsa de lichidități pot atrage consecințe nefaste. Antreprenorul care a finalizat în mod corespunzător lucrarea are nevoie de concursul beneficiarului pentru recepționarea lucrării, astfel încât să se poată degreva de riscuri, să evite cheltuieli suplimentare cu întreținerea şi conservarea lucrării şi să pretindă acestuia din urmă să îşi execute, la rândul său, obligația principală asumată prin contract, aceea de plată a prețului. Art. 1862 din Codul civil instituie ca o măsură de protecție a antreprenorului care şi-a executat obligația principală din contract o prezumție de recepție care operează atunci când beneficiarul lucrării rămâne în pasivitate şi nu dă curs convocării la recepție. Prezumția are şi un important rol sancționator, beneficiarul fiind decăzut din dreptul de a invoca viciile aparente ale lucrării şi preluând riscul pieirii lucrării chiar în lipsa unui proces-verbal de recepție. Prezumția nu este totuşi aplicabilă în cazul lucrărilor de construcție ce fac obiectul unei autorizații de construire, în privința cărora legea instituie o procedură specială de recepție, la care participă nu doar părțile contractante ci şi reprezentanții autorităților publice.

Drept public

Articolul Despre obligativitatea respectării termenului de prezentare a dovezii constituirii cauțiunii aferente contestațiilor în materia achizițiilor publice, semnat de dr. Dumitru-Daniel Șerban. Contestatorului îi revine obligația procesuală de a atașa contestației dovada constituirii în prealabil a cauțiunii, în cuantumul cerut de lege, iar dacă omite constituirea și atașarea este ținut să răspundă – în termenul acordat – solicitării primite de la organul de jurisdicţie. Constituirea integrală a cauțiunii și depunerea dovezii în original odată cu contestația sau, în subsidiar, cel târziu în interiorul termenului menționat în solicitarea primită de la organul de jurisdicţie, reprezintă condiții de admisibilitate a contestației, lipsa relevării la timp a cauțiunii integrale și/sau a dovezii ducând la respingerea contestației. Termenul nu este orientativ, ci vital pentru soarta contestației, însemnând că încălcarea lui, din culpa autorului contestației, conduce la respingerea incipientă a contestației.

Drept penal

Articolul Omisiunea sesizării. Opinie privind necesitatea clarificării normei de incriminare, semnat de lector dr. Adrian-Cătălin Țigănoaia, își propune să reliefeze ceea ce în opinia autorului constituie o deficiență legislativă în materia incriminării faptei de omisiunea sesizării, astfel cum este aceasta prevăzută în dispoziția art. 267 alin. (1) C.pen. Mai exact, imprecizia legislativă privește sfera de cuprindere a sintagmei „faptă prevăzută de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile”. Această sferă este una imprecisă pentru că lipsesc criteriile obiective în raport de care poate fi stabilită aria faptelor prevăzute de legea penală ce creează unui funcționar public obligația de a sesiza organele de urmărire penală. Pe cale de consecință se poate pune în discuție necesitatea intervenției legislative a Parlamentului asupra normei sau cel puțin, necesitatea unui control de constituționalitate a posteriori. În acest context, în finalul articolului vor fi exprimate și opinii referitoare la posibile căi de urmat care să înlăture imprecizia normei de incriminare, fără a ne dori să interferăm nepermis cu atributul suveran al Parlamentului de a construi politica penală a statului, însă cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Articolul Considerații cu privire la o situație particulară de excludere a probelor, semnat de drd. Mihai-Costin Toader, pune în dezbatere modul de administrare a unor mijloace de probă, în cursul procesului penal, de către unele organe de urmărire penală, prezintă referențialul normativ în materie și oferă o soluție pentru dezlegarea litigioasă a problemei de drept indicate, arătând simultan și sancțiunile procesuale specifice în măsura în care sunt încălcate prescripțiile legale incidente în domeniu.

Rubrica de Sinteze de jurisprudență îşi păstrează structura, dar şi actualitatea: CC, CEDO – august 2018.

Centenarul Marii Uniri

În cadrul acestei secțiuni cu caracter aniversar, conf. dr. Carmen-Adriana Gheorghe și conf. dr. Andrei Zarafiu, aduc în prim plan, pe de o parte, Istoria bancară la Centenar. Constituirea Băncii “Bihoreana” – componentă a procesului de înfăptuire a României Mari și, pe de altă parte, Provocările unificării legislației procesual penale române în contextul Marii Uniri. Situația particulară a Basarabiei. Articolele constituie contribuții de valoare aduse doctrinei juridice în contextul celebrării a 100 de ani de la Marea Unire.

În acest număr avocat Mihai Dinu semnează pamfletul Trecut-au anii.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.