Principalele caracteristici ale auxiliarului: Integrarea competențelor prevăzute de programa școlară cu acelea din clasele anterioare reprezintă elementul cheie al acestui auxiliar. Culegerea este construită pe baza unei planificări riguroase, care urmărește împletirea elementelor de recapitulare cu materia de zi-cu-zi. Având în vedere acest aspect important, colectivul de autori care a lucrat la realizarea auxiliarului a vizat următoarele criterii: 1. Adresabilitatea: Culegerea este organizată ca o carte activă – o carte care oferă elevului resurse pertinente pentru implicarea în evaluare și feedback. Cartea activă propune profesorilor să dedice de două ori pe săptămână un timp de 10-15 minute în care fiecare elev să aleagă să rezolve o probă de evaluare prin care află în ce măsură poate opera cu conceptele nou predate, precum și cu acelea recapitulate în cadrul orei de clasă. Elevii pot alege una dintre cele două probe de evaluare: Proba a – mai simplă, sau Proba b – un pic mai dificilă. La fiecare probă există în carte și un spațiu liber, în care profesorul poate propune elevilor un exercițiu suplimentar-surpriză (eventual indicat tot dintre exercițiile culegerii). Cartea activă ajută fiecare elev să avanseze în ritmul său propriu, dezvoltându-și, cu această ocazie, încrederea că matematica – știința gândirii – este un joc interesant și accesibil. Elevul care participă la propria invățare și evaluare este mai atent în oră și, ca urmare, valorifică mai bine timpul și spațiul școlar, pentru a-și atinge un maxim de potențial. 2. Legătura cu programa școlară: Fiind un instrument care îi ajută pe elevi în ceea ce privește pregătirea pentru Evaluarea Națională, structura auxiliarului, conținuturile, notațiile și abordările în înțelegerea și fixarea noțiunilor urmăresc îndeaproape programele școlare aferente claselor V - VIII, respectând logica și coerența acestora. 3. Conținutul: Lucrarea acoperă conținuturile celor patru ani de studiu (clasele a V-a – a VIII-a) în două volume repartizate pe cele două semestre. În primul semestru, temele sunt distribuite în 18 săptămâni, în cel de-al doilea în 12, urmate de 3 săptămâni dedicate evaluărilor de sinteză. Fiecare unitate de învățare este alocată unei săptămâni. Problemele acoperă în mod gradat tipurile de competențe prevăzute în programa școlară, pe patru niveluri de dificultate, astfel: • nivelul 1– identificare, reprezentare; • nivelul 2 – aplicarea unor reguli de calcul și algoritmi, rezolvare de probleme standard; • nivelurile 3 și 4 – modelare, demonstrare și argumentare, interpretarea matematică a unor probleme practice. Culegerea include de asemenea câte două teste de progres din două în două săptămâni, cu timpul de lucru de 50 de minute, organizate tot pe două niveluri a și b, teste pe care elevii le pot aborda în clasă sau acasă. Sunt prezente totodată și modele de teză. Atât testele de progres, cât și modelele de teză urmează structura și tipologia de probleme caracteristice examenului de evaluare națională. 4. Gradul de corectitudine: Limbajul folosit este simplu, intuitiv, dar realizează o prezentare corectă, clară și completă a contextelor de lucru. Notațiile sunt actuale, conform noii programe și tendințelor actuale. Sunt oferite indicații la exercițiile cu grad mediu de dificultate și soluții detaliate, acolo unde sarcinile de lucru sunt complexe.