Marea Unire a românilor de la 1918, având în vedere întregirea într-un singur stat a tuturor fiilor neamului din Bucovina, Basarabia È™i Transilvania cu Èšara Mamă, a fost un act unic È™i irepetabil în istoria noastră zbuciumată. El a consfinÈ›it aspiraÈ›ia de veacuri a românilor din aceste provincii, dorinÈ›a lor fermă È™i irevocabilă de a trăi È™i a crea împreună, „uniÈ›i în cugete È™i simÈ›iri”. A fost ceasul auroral al nostru, pregătit prin mari eforturi È™i jertfe de sânge de către toÈ›i combatanÈ›ii Marelui Război din 1916-1918. A fost un proces îndelung, la care È™i-au adus contribuÈ›ia nu numai renumiÈ›i È™i importanÈ›i fii din elita țării, ci È™i gânditori È™i luptători pentru emanciparea socială È™i naÈ›ională aparÈ›inând altor neamuri ale Europei care au socotit cauza noastră o cauză dreaptă È™i conformă cu ideile liberale ale veacului. Am selectat în cartea de față câteva din aceste biografii tulburătoare, socotindu-i pe toÈ›i, români È™i străini deopotrivă, drept „avanposturi ale Marii Uniri”. (Mircea Popa)

* * * Cuprins

Argument
Ziaristul italian Roberto Fava È™i românii
Bjørnstjerne Bjørnson un prieten al poporului român
Scotus Viator – „un nume de legendă”
Dr. Karl Lueger un simpatizant al românilor
Ludovic Mocsáry – „corbul alb” al maghiarimii
Oszkár Jászi ÅŸi cauza naÅ£ionalităţilor
Un moment al relaÈ›iilor româno slovace: Szvetozar Hurban Vajanski
Urban Jarnik, un cărturar cu suflet de aur
Slovacul Milan Hodža È™i cauza românească
Diplomatul francez Saint Aulaire îndrăgostit de România
Generalul francez Berthelot È™i războiul de întregire al neamului
Vasile Lucaciu – luptător pentru Marea Unire
Octavian Goga, slujitor al ideii naționale
Patriarhul Miron Cristea – luptătorul naÈ›ional
Vasile GoldiÈ™ – doctrinarul Marii Uniri
Episcopul Clujului Nicolae Ivan
Ion Nistor – istoric al Marii Uniri
Alexe Mateevici, poetul limbii române

* * *

Mircea Popa (n. 29 ianuarie 1939, Lazuri de BeiuÅŸ/Bihor). Critic ÅŸi istoric literar. Facultatea de Filologie a UBB Cluj (1960). Doctorat în litere cu o teză despre Ilarie Chendi (1970). Debut absolut în Steaua, 1963. Premiul N. Iorga al Academiei Române. Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2003). Ordinul „Pentru învăţământ” în grad de comandor (2004); Crucea Transilvană, Medalia Eminescu ÅŸi Medalia Corneliu Coposu; cetățean de onoare al Blajului È™i al localităților Lazuri de BeiuÈ™ È™i PopeÈ™ti (jud. Bihor), senior al Clujului.
Volume: Ilarie Chendi, monografie, 1973; SpaÅ£ii literare. Studii de istorie literară, 1974, Ioan Molnar Piuariu,monografie, 1976; Istoria presei literarei din Transilvania (în colab.) 1980; Tectonica genurilor literare, 1980; Octavian Goga între colectivitate ÅŸi solitudine, 1981; Introducere în opera lui Ion Agârbiceanu, 1982; De la N. Filimon la G. Călinescu (în colab.) 1982; Timotei Cipariu – ipostazele enciclopedistului, 1994; Estuar, 1995; ConvergenÅ£e europene,1995; Aspecte ÅŸi interferenÅ£e iluministe, 1997; Apropieri literare ÅŸi culturale româno‑maghiare, 1998; Reîntoarcerea la Ithaca. Scriitori români din exil, 1998; Mihai Eminescu – contextul receptării, 1999; Mihai Eminescu în Transilvania (1866‑1918). Bibliografie, 2000; Presa ÅŸi ideea naÅ£ională, 2000; Alba Iulia – răscruce de veghe, 2000 (în colab.); Homo militans, 2000; Figuri universitare clujene, 2002; InserÅ£ii. ContribuÅ£ii ÅŸi precizări documentare, 2003; DicÅ£ionarul personajelor din teatrul lui I. L. Caragiale (în colab.), 2002; Istoria presei româneÅŸti din Transilvania (în colab.), 2003; Pagini bihorene, 2003; Presa mehedinÅ£eană, 2004; Penumbre, 2004; DicÅ£ionarul cronologic al romanului românesc (în colab.), 2004; DicÅ£ionarul general al literaturii române, I‑VII (colab. ÅŸi coordonator), 2005; De la iluminism la paÅŸoptism, 2004; DicÅ£ionarul personajelor din teatrul lui Lucian Blaga (în colab.), 2005; Andrei Veress, un bibliograf maghiar prieten al românilor, 2006; Sub semnul FranÅ£ei, 2006; Presa românească ÅŸi ideea naÅ£ională, 2006; RelaÅ£ii culturale ÅŸi literare româno‑spaniole, 2007; Lucian Blaga ÅŸi contemporanii săi, 2007; Spania descoperită de români, 2007; Victor Papilian, 2008; DicÅ£ionarul biografic al literaturii române, I‑II, 2007(colab.); Incursiuni în presa românească, 2009; Uleiul din candelă, 2009; CărÅ£i, manuscrise, biblioteci, 2010; Continuităţi, 2010; De la Est la Vest. PriveliÅŸti literare europene, 2010; Panoramic jurnalistic, 2011; PrezenÅ£e literare, 2011; Deschideri, 2011; Identificări, 2012; Ion Agârbiceanu – constelaÅ£ia realului, 2013; Cartea Astrei clujene, 2013 (în colab.); Eminescu – text ÅŸi context, 2014; Ferestrele clujului, 2014; Regăsiri creÅŸtine, 2014; Presa clujeană (170 ani), 2014; Sextil PuÈ™cariu È™i Muzeul Limbii Române, 2015; De la Nord spre Sud, 2016; Cuibul privighetorilor. Clujul literar după Marea Unire, 2017. A îngrijit ÅŸi prefaÅ£at peste o sută de ediÅ£ii.