Pe Coperta 1: John Callcott Horsley (1817-1903), A pleasant corner/Ungherul plăcut

Argument de Irina Petras

Volumul se aşază în continuarea precedentelor mele culegeri de comentarii critice şi eseuri: Literatură română contemporană – secţiuni, 1994; Cărţile deceniului 10, 2003; Cărţi de ieri şi de azi, 2007; Literatură română contemporană. O panoramă, 2008; Literatură română contemporană. Prelungiri, 2010; Divagări (in)utile. Viaţă şi literatură, eseuri, 2012; Oglinda şi drumul. Prozatori români contemporani, 2013; Vitraliul şi fereastra. Poeţi români contemporani, 2015. Ar fi urmat o carte cu texte exclusiv despre critici şi istorici literari. Am renunţat la idee. Am inclus aici şi comentarii la proză şi poezie scrise după 2013, respectiv 2015.
Textele au apărut, la vremea lor, în reviste literare – România literară, Apostrof, Viaţa Românească, Tribuna, Steaua, Contemporanul. Ideea europeană, 22/Bucureştiul cultural etc. Întregi ori comprimate, intră acum într-o nouă relaţie şi-şi sprijină unul altuia enunţurile.
E vorba, şi de data aceasta, despre cărţi pe care le-am citit, cu o subiectivitate hazardată şi manipulată, în ultimii ani. Subiectivitate istorică o numea cineva. Am ales eu însămi cărţi, au ales redacţiile sau, nu în cele din urmă, autorii care mi le-au trimis.
Introduc, mai întâi, câteva Divagări – eseuri despre Starea literaturii; survolări ale unor mari teme, dar şi propuneri de noi instrumente de lucru. Şi de data aceasta, textele mele trimit, firesc, unele la celelalte. Gândirea vieţii printre cărţi este una în mişcare – conexează, se întoarce din drum, repetă, revine cu nuanţe, remaniază discret în pas cu mereu alte lecturi. Răzgândirea ţine şi ea aproape.
În secţiunea Scriitori şi cărţi, ordonată pur şi simplu alfabetic, după numele autorului, abordarea e când schiţă de portret, când comentariu axat pe o singură carte ori pe mai multe. Ca întotdeauna, oricâte asemănări aş contabiliza şi oricâte chenare aş inventa, până la urmă mi se impune din nou constatarea că avem de-a face cu singurătăţi.

* * *

Cuprins

Argument

Starea literaturii. Divagari

O lume ce pe nesimţite cade…
Breasla. Sau despre mintea de pe urmă
Notorietate şi valoare
Realitatea ficţiunii sau despre măsluire
Paleo-plastica romanescă
Dispariţia cronicii literare?
Vitraliul şi fereastra
Despre lichefierea verbelor spunerii
De la ex-otic la in-otic

Scriitori si carti

Diana Adamek
Gabriela Adameşteanu
Ion Agârbiceanu
Simona Antonescu
Nicolae Balotă
Horia Bădescu
Nicolae Bârna
Ana Blandiana
Oana Boc
Ştefan Borbély
Cora Botezatu
Ion Brad
Rodica Braga
Augustin Buzura
Tudor Cătineanu
Gabriel Chifu
Iordan Chimet
Dumitru Chioaru
Livius Ciocârlie
Al. Cistelecan
Nicolae Coande
Ion Cocora
Aurel Codoban
Sanda Cordoş
Radu Cosaşu
Liana Cozea
Dan Cristea
Constantin Cubleşan
Miriam Cuibus
Ştefan Damian
Vasile Dan
Vasile G. Dâncu
Vasile Sebastian Dâncu
Andrei Doboş
Traian Dobrinescu
Gellu Dorian
Mihai Dragolea
Gyorgy Dragoman
Echinox sau „prietenia exigentă”
Dinu Flămând
Gabriela Gheorghişor
Niculae Gheran
Cătălin Ghiţă
Gh. Glodeanu
Vasile Gogea
Nicolae Goja
Mariana Gorczyca
Rodica Grigore
Tibor Hergyán
Ion Horea
Medeea Iancu
Letiţia Ilea
Marian Ilea
Silvia Kerim
Elisabeta Lăsconi
Giovanni Magliocco
Laurenţiu Malomfălean
Aureliu Manea
Nicolae Manolescu
Rodica Marian
Angela Martin
Ioan Matei
Ileana Mălăncioiu
Mihai Măniuţiu
Alexandra Medrea
Mircea Mihăieş
Dan C. Mihăilescu
Miniaturas de tiempos venideros
Andrei Moldovan
Ion Mureşan
Dafin Mureşeanu
Mircea Muthu
Andreea Nanu
Olimpiu Nuşfelean
Alina Pamfil
Gheorghe Pârja
Eugen Pavel
Mircea Petean
Petreştii sau despre intimitate
Petru Poantă
Ion Pop
Ioan-Aurel Pop
Ioan Es. Pop
Mircea Popa
Adrian Popescu
Andreea Răsuceanu
Aurel Rău
Cristina Sărăcuţ
Gheorghe Săsărman
Monica Săvulescu Voudouri
Ion Simuţ
Nicolae Stan
N. Steinhardt
Liviu Ioan Stoiciu
Robert Şerban
Bogdan Teodorescu
Mircea Tomuş
Stelian Ţurlea
Mihaela Ursa
Mariana Vartic
Simona Vasilache
Matei Vişniec
Alexandru Vlad
Ion Vlad
Ion Vlasiu
Vasile Voia
Răzvan Voncu
Varujan Vosganian
Magda Wächter
Mircea Zaciu - Octavian Şchiau
Vlad Zografi

* * *

Irina Petraș (n. 27 noiembrie 1947, Chirpăr/Sibiu) e absolventă a Liceului teoretic din Agnita și a Facultății de Filologie din Cluj (1970). Doctor în litere (1980), cu o teză despre Proza lui Camil Petrescu (transformată în debut editorial: 1981). A predat limba și literatura română (la Liceul Ady-Șincai din Cluj și la Catedra pentru străini a Facultății clujene de Filologie). A fost bibliograf la Biblioteca Județeană Cluj, redactor la Editura Didactică și Pedagogică, apoi la Casa Cărții de Știință. Președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (din 2005). Cronicar/recenzent literar la Apostrof, România literară, Tribuna, Contemporanul. Ideea europeană, Steaua, Viața românească etc. A semnat peste 30 de volume de critică, istorie și teorie literară (Camil Petrescu. Schițe pentru un portret; Teoria literaturii – dicționar-antologie; Panorama criticii literare românești. Dicționar ilustrat, 1950-2000; Ion Creangă, povestitorul; Teme și digresiuni. Scriitori clasici și moderni; Literatura română contemporană. O panoramă; Divagări (in)utile. Viață și literatură etc.), eseuri (Știința morții; Feminitatea limbii române – Genosanalize; Despre locuri și locuire; Moartea la purtător. Stări și cuvinte; Oglinda și drumul. Prozatori români contemporani etc.). A tradus cărți de Henry James, Marcel Moreau, Jacques De Decker, Jean-Luc Outers, Michel Haar, G.K. Chesterton, Philip Roth, Michel Lambert, Phillippe Jones etc.