Jurnal neintenționat, articole, reportaje, panseuri, interviuri, scurte eseuri, notițe din agende, unele publicate, altele apărute fragmentar sau chiar nepublicate la vremea lor, scrierea de față, cu centrul de greutate în anii 1989-1993, definitivată la sfîrșitul deceniului 90-00, e o reconstituire a evenimentelor la care autorul
a participat cu entuziasm, idealism și naivitate, fără ca ochiul său critic să-l scoată întotdeauna la liman.
Cartea propune și un imaginar propriu ca răspuns la realităţile investigate dintr-o perspectivă subiectivă,
blocată între o percepţie a actorului implicat direct şi activ şi a spectatorului asistînd neputincios la propriile sale acţiuni. Creionînd caractere, situaţii existenţiale, sociale, politice, atitudini morale, estetice, principalele
accente sînt puse pe trecerea de la totalitarism la democraţie, pe schimbarea mentalităţilor, a valorilor
societăţii româneşti, pe lîngă proliferarea unor tare (marginalitatea, corupţia, ipocrizia) surprinse în diverse
ipostaze și tablouri.
Interviurile cu unele personalităţi (Petre Ţuţea, Mihai Şora, Pr. Galeriu, Pr. Calciu Dumitreasa, Ioan Alexandru, Cezar Ivănescu, Mircea Horia Simionescu etc.) demonstrează perenitatea discursului unor intelectuali ce s-au remarcat printr-un mod propriu de rezistență împotriva comunismului, odată cu tendințe, orientări și limite diferite; mărturiile unor deţinuţi politic sunt redate cu acurateţe, reportajele din revoluţie și mineriada din iunie 1990 fac cititorul contemporan cu evenimente ce au marcat definitiv istoria noastră de dată recentă.