Obișnuințe noi, obișnuințe vechi: De ce facem anumite lucruri, ce ne împiedică să facem altele și cum să menținem schimbările / Making Habits, Breaking Habits: Why We Do Things, Why We Don't, and How to Make Any Change Stick de Jeremy Dean este cartea pe care o vei citi cu plăcere dacă ești pasionat de psihologie și dacă vrei să înțelegi mai bine creierul uman și modul în care funcționează el. Punctul de plecare al cărții a fost o întrebare cât se poate de simplă, care părea să aibă un răspuns la fel de simplu: cât timp durează să îți formezi o nouă obișnuință? Răspunsurile găsite de Jeremy Dean, psiholog de profesie, au fost multiple: 21, 28, 50, 66, 84 de zile, în funcție de subiect și de obișnuința pe care dorea să și-o formeze. Dar ce sunt obișnuințele, cum ne ușurează ele viața de zi cu zi sau dimpotrivă, cum ne-o pot pune în pericol, și cum putem să ni le formăm mai ușor sau dimpotrivă să renunțăm la ele în condițiile în care ne fac rău? Răspunsurile se găsesc în paginile acestei cărți.

Jeremy Dean (45 de ani) este un psiholog de origine britanică, autor și fondatorul popularului website PsyBlog unde scrie cu regularitate despre studii psihologice relevante pentru viața noastră de zi cu zi. Printre temele abordate se numără: memoria, auto-controlul, metodele de a fi mai creativ, inteligența, fericirea sau psihologia muncii. Jeremy Dean și-a lansat blogul în anul 2004 când a sesizat existența unei nișe destul de mari de oameni dornici să citească noutăți din psihologie scrise într-o manieră inteligentă și ușor accesibilă. Blogul lui este citat adesea de publicații prestigioase precum: BBC News, The New York Times (Health Around the Web), The Los Angeles Times, Wired, NPR, The Guardian și The London Times.

Jeremy Dean este doctor în psihologie, titlu obținut la prestigioasa University College London (UCL), deține un masterat în Metode de Cercetare în Psihologie și a urmat de asemenea studii post-universitare în psihologie, după ce s-a specializat inițial în Drept și a lucrat pentru o perioadă în Industria Internetului.

Cartea de față este structurată în trei părți după cum urmează:

1. Partea I: Anatomia unei obișnuințe

„Ceea ce e frumos la obișnuințe este că, pe măsură ce se dezvoltă, devin tot mai ușoare. Chiar și atunci când ești obosit, supărat sau distras, tot sunt șanse mari să pui în practică obișnuințele puternice deoarece sunt foarte bine întipărite. Obișnuințele pe care ți le-ai format singur, pentru scopurile proprii, seamănă cu o magie atunci când funcționează. La fel ca alte activități pe care le facem regulat, roadele unei obișnuințe bune pot să apară încet, dar să răsplătească înzecit efortul făcut pentru a le forma.”

În această primă parte vei afla: cum ia naștere o obișnuință, care este relația dintre obișnuință și intenție, care este mecanismul prin care un comportament se transformă în obișnuință și de ce uneori e mai bine să acționezi mai mult și să gândești mai puțin.

Această primă parte îți răspunde la câteva întrebări cheie precum:

• Cât timp durează să îți formezi o obișnuință?

• Ce este „oboseala decizională” și cum ne scapă obișnuințele de ea?

• Care sunt caracteristicile obișnuințelor?

• Cum se formează obișnuințele?

• Cum sunt afectate propriile obișnuințe de cele ale celor din jurul nostru?

• Cât de mult control avem asupra obișnuințelor noastre? Dacă vrem să facem o schimbare, cât de ușor va fi?

• Ce rol are intenția în formarea noilor obișnuințe și de ce intenția nu are putere în raport cu un comportament deja înrădăcinat?

• Ce este gândirea „inversă”?

• Cum de, deși ne schimbăm intențiile (nu mai vrem să bem, să fumăm, să consumăm grăsimi dăunătoare, etc) nu reușim să ne schimbăm obișnuințele?

• Cât de multe lucruri știm despre noi înșine atunci când vine vorba de subconștient, personalitate, atitudine și stima de sine?

• Cât de importante sunt recompensele pe care le primim din mediul înconjurător în formarea obișnuințelor?

• De ce ajungem să adoptăm comportamente care nu sunt în acord cu obiectivele noastre pe termen lung?

2. Partea a II-a: Obișnuințele de zi cu zi

„Nimănui nu-i place să creadă că este mediocru, cu atât mai puțin sub medie. Atunci când sunt întrebați de psihologi, majoritatea oamenilor se evaluează ca fiind deasupra mediei în ceea ce privește tot felul de criterii, printre care inteligența, înfățișarea, sănătatea și așa mai departe. Nici în cazul autocontrolului nu este diferit: oamenii își supraestimează tot timpul capacitatea de a se controla. Această încredere exagerată îi face să presupună că vor putea să se controleze în situații în care, după cum se dovedește, nu pot. Acesta este motivul pentru care încercarea de a inhiba o obișnuință nedorită poate fi o sarcină extrem de frustrantă. De-a lungul zilelor și săptămânilor de la hotărârea să ne schimbăm, începem să observăm cum vechea obișnuința se manifestă de nenumărate ori. Fiind adânc înrădăcinată, aceasta ne învinge dorința conștientă de schimbare.”

În această parte a cărții vei fi ușor surprins să descoperi un portret al tău, al colegului tău de muncă sau al celui mai bun prieten, indiferent la cine vei dori să te gândești, vei constata că, din punct de vedere al obișnuințelor, noi, oamenii semănăm foarte mult. Aici vei putea citi despre: rutina cotidiană ai cărei „prizonieri” suntem cu toții, și care, în ciuda faptului că uneori devine insuportabilă, ne face foarte bine în situații de stres emoțional extrem, ciclul deprimant în care ne trezim blocați involuntar la un moment dat, obișnuințele care ucid sau despre o caracteristică ușor îngrijorătoare a noastră, a tuturor: suntem mai tot timpul on-line.

Poveștile care exemplifică diversele exemple oferite de autor sunt pe cât de interesante pe atât de șocante.

Din acest capitol vei afla:

• Cât de importante sunt obișnuințele comune în formarea prieteniilor.

• Cât sunt de importante sunt obișnuințele la locul de muncă.

• Cum ne putem schimba o obișnuință puternic înrădăcinată precum modul de deplasare?

• Curiozități interesante despre obiceiurile noastre de a mânca, de a face cumpărături sau modalități prin care am putea scăpa de rutina cotidiană, îmbunătățindu-ne viața.

• De ce sunt obișnuințele salvarea și totodată blestemul nostru, din moment ce ele ne fac să ne simțim în siguranță și în același timp pot degenera în boli (tulburare obsesiv-compulsivă, sindromul Tourette), atunci când sunt duse la extrem.

• Cum gândește o persoană depresivă și de ce noi ceilalți nu ajungem să fim deprimați gândindu-ne la aceleași motive ca persoanele deprimate?

• Cum pot fi înlocuite gândurile nefolositoare în cazul persoanelor suferind de boli mintale cu unele mai folositoare și ce alte metode mai folosește terapia cognitiv-comportamentală?

• În ce situații gândurile negative ne sunt folositoare?

• Când ajung obișnuințele să ne pună în pericol siguranța?

• Ce este „prețul automatizării” și cât de amuzante pot fi situațiile care decurg uneori plecând de la niște obișnuințe puternic înrădăcinate?

• Cât de important este contextul în controlarea obișnuințelor?

• De ce ne verificăm atât de obsesiv e-mailurile deși multe dintre ele sunt total neinteresante?

• O scurta analiză a modului în care folosim e-mailul, Twitter-ul sau televizorul, însoțită de explicațiile aferente referitoare la motivele pentru care afișăm aceste tipuri de comportamente.

• De ce ajung obișnuințele noastre să fie mai puternice decât intențiile?

• Suntem dependenți de Internet sau e doar o problemă de „autoreglare deficitară”?

3. Partea a III-a: Schimbarea obișnuințelor

Acest capitol reprezintă partea practică a cărții, întrucât te va dirija să te schimbi, arătându-ți cum poți înlocui vechile obișnuințe cu unele noi. Autorul abordează aici o serie de teme interesante precum: formarea obișnuințelor, dezvățarea de obișnuințe, obișnuințele sănătoase, obișnuințele de creație sau obișnuințele care te fac fericit.

Vei afla:

• Tehnici, metode și strategii cu ajutorul cărora ne putem schimba anumite obișnuințe sau ni le putem forma;

• Care sunt pașii corecți de urmat în vederea renunțării la proastele obiceiuri.

• Ce este meditația mindfulness și cum o poți practica și tu;

• Ce este „teoria proceselor ironice” și cum ne împiedică ea să ne formăm obișnuințe bune;

• Cum ne putem schimba proastele obiceiuri alimentare și ce rol are autocontrolul în acest proces.

• Care sunt tipurile de intervenție eficiente pentru a-i determina pe oameni să facă mai multă mișcare;

• De ce este atât de greu să renunți la o obișnuință rea precum fumatul;

• Care sunt cele mai eficiente metode de a renunța la fumat sau cel puțin de a reduce numărul țigărilor;

• Ce legătură misterioasă există între creativitate și obișnuințe;

• Ce magie sălășluiește în puterea contrariilor;

• Ce este gândirea ianusiană și de ce zeul Ianus este cel mai indicat personaj pentru a reprezenta bunele obișnuințe de creație?

• Câteva secrete pentru a fi mai creativ;

• Cum ne influențează capacitatea noastră extraordinară de a ne obișnui cu orice gradul de fericire;

• Cum am putea să fim mai fericiți schimbându-ne obișnuințele de gândire?

• Cum putem diminua efectele obișnuirii?

Concluzia autorului cu privire la schimbarea obișnuințelor rele în cel mai eficient mod este astfel:

„Adevărata țintă a schimbării personale este să uităm de vindecările miraculoase și de remediile rapide și să adoptăm o strategie pe termen lung. Schimbarea obișnuinței nu este un sprint; este un maraton. Mentalitatea potrivită presupune să te trezești mâine dimineață fiind exact aceeași persoană, cu excepția unei mici schimbări – o mică schimbare pe care poți să o repeți în fiecare zi până când nu o mai observi, punct în care este timpul să planifici o altă mică schimbare...”

Dar, potrivit lui Jeremy Dean schimbarea sau renunțarea la anumite obișnuințe reprezintă doar începutul unui nou mod de a ne trăi viața. Autorul susține că adevăratele satisfacții vor veni abia după ce vom găsi noi modalități de a le ajusta și regla astfel încât să simțim mereu că experimentăm ceva nou, deoarece:

„În mod ciudat, există o mare bucurie în aceste mici schimbări ale rutinei. Atunci când viața e la fel în fiecare zi, devine plictisitoare. Trebuie să recunoaștem și să încercăm să ne înțelegem obișnuințele, dar și să ne ridicăm deasupra lor, să continuăm să lucrăm asupra felului în care pot fi schimbate, îmbunătățite sau doar ajustate.”