„Meritul lui Lungeanu este de a fi detaşat dintre numeroasele posibilităţi pe cea care i s-a părut cea mai probabilă şi de a fi construit o cetate de argumente în jurul ei. Un alt merit al cărţii este modul ludic în care istoricul prezintă lucrurile cele mai serioase. Revolta tinerilor conţi din 1601 e prezentată ca <fronda unor elevi împotriva directorului şcolii căruia îi sparg cauciucurile de la maşină>, iar Essex <ca lider politic şi militar era o catastrofă naturală>. Campaniile lui sunt nişte <dezastre comparabile cu ciuma din 1348>... Ca actor, Shakespeare nu avea şanse. Cu accentul lui de Warwickshire ar fi fost angajat la teatru <doar ca să vândă pufuleţi în pauză>... Cartea lui Emil Lungeanu e doctă, dar plăcută la lectură, combinând gluma cu erudiţia şi construcţia deductivă cu consultarea amănunţită a surselor. Bune sunt şi traducerile proprii ale pasajelor din opera lui Shakespeare, alias Edward de Vere.” (Horia Gârbea)

„O carte incitantă, bine documentată, care prezintă mitul inconfundabilului William şi din unghiuri acide, care, cu cât sunt mai radicale, cu atât arată mai mult că Shakespeare, unicul, indestructibilul, este mai important decât toată istoria Angliei.” (D. R. Popescu)

„Ideaţie şi umor, ambele excepţionale.” (Felix Nicolau)

„Felicitări pentru Shakespeare !” (Mihnea Gheorghiu)