Nici gri, nici verde, meridianul Greenwich urma să fie scos din circulaţie. Cum se extrage din pavaj o veche şină de tramvai, aşa avea să i se-ntâmple acestui verde ce pălea… The green which fade, the green which droop , plângeau flaşnetele pe străzi, în cor, în grup, sau solitare, în timp ce vechiul meridian se destrupa treptat, în seară. „Un soir de demi-brume à Londres…”, cânta,-ntr-un colţ, pe Landor Road, poetul Alcoolinaire, pe când bătrânul meridian se dizolva în griul umed. Grilajele de primprejur erau, fireşte, ferecate, pentru a nu pătrunde gripa spaniolă,-n urbe, prematur. Întreg oraşul se grimase, cu anii, în culoarea grijii. – Guillaume nu-l cunoscuse, încă, pe „demonul logicii”, Juan Gris; dar sticlele din care bea băteau în verdele coclelii (într-un, adică, vert-de-gris ), ca şi în brunul analgezic, specific algei laminaria. Când se-adunau prea multe sticle, poeţii le lăsau să cadă în cada plină,-n care ele se scufundau, bolborosind, cu indolenţa unor lâncezi şi impasibile sargase: o gelatină-n vag balans, o carne de celenterate (meduze ori sifonofore), – singură frunza în derivă a câte unei etichete fiind de natură să prefacă pelagicul decor al băii într-unul, mai puţin exotic, al unei bălţi autumnale,-n septembrie ’903. Cu totul alta era, însă, grija poetului grizat.

Nici verde-gri ca Don Juan Gris, nici brun ca alga laminaria, lui nu-i păsa,-n grisaille-ul Londrei, de-un green which fade , de-un green is fading , – de fadeaway of our Greenwich . (Poetul nu ştia, de altfel, decât o brumă de engleză, precară ca o gleznă frântă, – atât cât să te treacă strada o caritabilă grizetă, când ţie ţi-ar plăcea să ţopăi, pe străzi, la braţ cu Annie Pleyden, pledându-ţi cauza pierdută.) Ceea ce,-n bruma londoneză, părea să-l preocupe, fără ca, totuşi, să-l îngrijoreze, era că griul are nuanţe, – că moarul gri al unei lady în semidoliu nu-i acelaşi cu al mătăsii ce-i îmbracă inseparabilul grimoar. Că cenuşiul Griselidei nu este al Cenuşăresei. Că bozaferul, cum spun turcii, e altceva decât gris fer -ul metropolei al cărei aer era, acum, irespirabil precum grizuul, pentru el, – care uita că avusese un rendez-vous (ratat), cu Annie, ante- sau post-meridian… Nici gri, nici verde, meridianul Greenwich.

Șerban Foarță